ANAF: Klaus Iohannis să predea imobilul și să returneze chiriile, altfel urmează executare silită

România asistă la una dintre cele mai sensibile puneri în executare din ultimii ani: șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, spune că fostului președinte Klaus Iohannis i s-au comunicat oficial atât suma datorată din chirii, cât și obligația de a preda imobilul din Sibiu care „nu îi mai aparține”, rezultat al unor hotărâri judecătorești definitive. Dacă nu se conformează, urmează executarea silită „ca orice român”, a precizat Nica, citat de News.ro.

Cum s-a ajuns aici

Contextul juridic este cunoscut: în 2024, instanța supremă a tranșat definitiv litigiile asupra unor imobile ale familiei Iohannis, stabilind că dreptul de proprietate nu este valabil și că sumele obținute din închiriere trebuie recuperate de stat. Dosarul vizează, între altele, clădirea de pe strada Gheorghe Magheru și spațiul închiriat unei bănci în centrul Sibiului.

Pe linie administrativă, ANAF a trecut acum de etapa clarificărilor și a notificărilor: instituția a comunicat suma de plată și a solicitat predarea efectivă a imobilului. În declarațiile publice, președintele ANAF a lăsat să se înțeleagă că ar exista un calendar (nepublic) pentru predare și plată, dar că, în lipsa conformării, se activează procedurile standard – poprire, sechestru, evacuare, după caz.

Ce sume sunt în discuție

Evaluările din presă, bazate pe surse fiscale și pe istoricul chiriei, indică aproximativ 4,7 milioane de lei (circa 1 milion de euro) drept cuantum al veniturilor din chirie ce ar trebui virate statului, aferente unei perioade îndelungate. Alte estimări anterioare avansau valori diferite pentru alte imobile din litigiu (de ordinul sutelor de mii de euro). Sumele finale vor fi comunicate public abia după închiderea discuțiilor tehnice între ANAF și partea vizată.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Care sunt pașii următori

Oficial, dosarul are două paliere: (1) preluarea bunului (predarea imobilului) și (2) recuperarea veniturilor obținute din închiriere. În scenariul optim, predarea se face de bunăvoie, urmată de achitarea voluntară a sumelor datorate. În caz contrar, ANAF declanșează executarea silită, după regulile obișnuite aplicabile oricărui contribuabil. Mesajul transmis de conducerea Fiscului este că speța va fi tratată fără privilegii – dar cu respectarea procedurilor și a dreptului la căi de atac.

De ce contează cazul

Dincolo de miză politică, dosarul este un test de credibilitate pentru administrația fiscală: poate aplica un tratament egal, transparent și previzibil, chiar când e vorba de un fost șef al statului? Pentru contribuabili, semnalul urmărit este dublu: că hotărârile definitive nu rămân literă moartă și că regulile jocului fiscal se aplică „simetric”, indiferent de nume sau funcție.

Nu în ultimul rând, speța reactivează discuția despre relația dintre patrimoniul demnitarilor și interesul public: când o instanță decide că un drept de proprietate nu a existat, consecința nu e doar radierea din cartea funciară, ci și restituirea beneficiilor obținute (de exemplu, chirii) – iar statul e ținut să le recupereze, cu toate instrumentele legale la îndemână.

Ce urmărim în continuare

• Calendarul predării: data și modalitatea prin care imobilul revine efectiv statului;
• Comunicatul ANAF privind sumele: cuantumul final, baza de calcul (perioada, actualizări, dobânzi), eventualele eșalonări;
• Eventuale contestații: dacă partea vizată atacă actele administrative sau măsurile de executare;
• Impactul de precedent: cum va fi invocat cazul în spețe similare privind recuperarea unor venituri obținute din bunuri fără titlu valabil.

Până la anunțurile oficiale, singurul lucru clarificat ferm de către ANAF rămâne opțiunea executării silite în lipsa conformării voluntare – „ca orice român”, după cum a punctat public președintele instituției.