Două milenii de Băile Herculane. Înființate de împăratul roman Traian, aici se tratau Mihail Kogălniceanu, Regele Carol I, Prințesa Sissi

Puține locuri din România îmbină atât de armonios istoria cu miturile, iar trecutul lor rămâne atât de vizibil în prezent, precum stațiunea Băile Herculane, așezată pe Valea Cernei. De mai bine de două mii de ani, acest colț de țară atrage călători, bolnavi și curioși, grație izvoarelor sale termale considerate tămăduitoare. Nu e de mirare că regi, împărați și mari personalități ale Europei au trecut pe aici și au lăsat în urmă povești care fac parte din farmecul stațiunii.

De unde provine numele stațiunii Băile Herculane

Încă din antichitate, Băile Herculane erau văzute drept “cea mai frumoasă stațiune de pe continent”. Împăratul roman Traian, premierul Mihail Kogălniceanu, Marcus Aurelius Antonius, împăratul Austriei Francisc I, Franz Iosef și soția sa, celebra împărăteasă Elisabeta (Sissi), dar și Regele Carol I al României sau Alexandru I al Serbiei sunt doar câteva dintre personalitățile istorice care au venit aici, atrase fiind de miraculoasele ape minerale.

Dar povestea nu începe odată cu romanii, ci se leagă de legenda lui Hercule, eroul mitologic care ar fi trecut prin aceste locuri după lupta cu Hydra și în căutarea lânii de aur. Astfel, mitul și realitatea istorică se întrepătrund, oferind stațiunii o aură aparte.

Apele sacre ale lui Hercule de lângă Mehadia

Un traseu montan care pornește din stațiune duce către Grota Haiducilor, cunoscută și ca “Peștera Hoților”. Aici, arheologii au descoperit urme ale locuirii încă din paleolitic, dar și vestigii din epoca bronzului, epoca fierului, perioada dacică și romană.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

În evul mediu, locul era asociat cu haiducii din Banat, care se ascundeau aici de potere. În apropiere se află Băile Imperiale Romane, decorate cu un basorelief ce îl înfățișează pe Hercule.

Chiar dacă în forma actuală datează din 1838, ele au fost ridicate pe fundațiile vechilor terme romane ce foloseau apele izvorului Hercules. Se mai păstrează încăperi cu două bazine mari și două căzi individuale, mărturii ale grijii romane pentru sănătate și confort.

Inscripția “Ad aquas Herculi sacras ad Mediam”, tradusă prin “Apele sacre ale lui Hercule de lângă Mehadia”, amintește de importanța acestor băi. Monedele cu chipul lui Traian descoperite aici susțin ipoteza că el a fost cel care a pus bazele stațiunii.

Prima atestare documentară a băilor, sub denumirea Thermae Herculis, datează din anul 153 d.Hr., iar la scurt timp acestea au devenit cunoscute în întreg imperiul.

În anul 214, împăratul Marcus Aurelius Antonius a vizitat stațiunea, însoțit de mama sa, Iulia Domna. Popularitatea locului era atât de mare încât și aristocrația romană, dar și soldații ori cetățenii obișnuiți veneau pentru vindecare.

Vezi și: Stațiunea Băile Herculane, cândva perla Europei, a ajuns în paragină. O echipă de arhitecți tineri vrea să-i redea strălucirea de altădată

Decăderea și redescoperirea stațiunii sub ocupația austriecilor

După cucerirea Banatului de către otomani, Băile Herculane au intrat într-un lung con de umbră. Izvoarele termale și clădirile romane au fost părăsite, iar gloria de altădată s-a pierdut.

Situația s-a schimbat în 1734, când generalul austriac Hamilton, aflat într-o inspecție, a trecut prin zonă și a descoperit vestigiile. După raportul său, împăratul Carol al VI-lea a ordonat reconstrucția băilor. Lucrările au început în 1736, fiind realizate de grănicerii bănățeni.

Pe locul vechilor terme au fost ridicate Baia Diana, destinată tratării afecțiunilor osoase, și Baia Apollo, considerată una dintre cele mai vechi din stațiune. În jurul lor au apărut clădiri în stil baroc austriac, care și astăzi conferă centrului istoric al stațiunii un aer aristocratic.

Secolul XIX – epoca regală a stațiunii

Secolul al XIX-lea a fost perioada de aur a Băilor Herculane. Clădiri elegante, hoteluri luxoase și pavilioane au fost ridicate, transformând localitatea într-un reper al aristocrației europene.

Hotelul Apollo (Pavilionul 3), construit în 1824, a găzduit vizita împăratului Francisc I și a soției sale, Carolina. Baia Carolina și Hotelul Francisc au primit numele lor în cinstea acestui eveniment.

Hotelul Franz Iosif, inaugurat în 1862, impresionează prin stilul său baroc ardelenesc. Pe fațadă se află o placă de marmură care amintește de vizita regelui Carol I și a reginei Elisabeta, în 1887.

În piața centrală, statuia de bronz a lui Hercule, realizată în 1847 din fier de tun de meșteri germani, domină peisajul. Ea a fost donată de arhiducele Carol al Austriei și a devenit simbolul orașului.

Tot aici se află Cazinoul, inaugurat cu fast în 1896, când împăratul Franz Iosif, regele Carol I și regele Alexandru al Serbiei au participat la un prânz oficial, cu ocazia deschiderii canalului navigabil Porțile de Fier. Pe frontispiciu stă inscripția latină “Saluti et laetitiae!” – “Sănătății și bucuriei!”.

Un loc special îl are Vila Elisabeta, unde a locuit timp de șase săptămâni împărăteasa Elisabeta a Austriei, celebra Sissi.

Mare iubitoare de natură, ea obișnuia să facă drumeții prin împrejurimi și chiar a participat la slujbele de duminică alături de localnici. Foișorul Elisabeta, ridicat într-o singură noapte de 80 de muncitori, îi amintește de pasiunea pentru belvederi.

Băile Herculane în secolul XX

După un secol XIX strălucitor, Băile Herculane au cunoscut o nouă etapă de dezvoltare în anii 1970, când statul român a investit în construirea marilor hoteluri și baze de tratament. Stațiunea a ajuns la o capacitate de peste 5.000 de locuri, atrăgând zeci de mii de turiști anual, atât din țară, cât și din străinătate.

Însă, după 1990, lipsa investițiilor și degradarea clădirilor istorice au adus stațiunea într-o stare critică. Bijuteriile arhitecturale ridicate în epoca imperială au început să se ruineze, iar multe dintre hotelurile construite în perioada comunistă au intrat în declin.

În ultimii ani însă, Băile Herculane au început să își recapete farmecul de odinioară. S-au realizat lucrări de reabilitare, iar unele clădiri istorice au fost introduse în circuitele turistice. Pavilionul 7 (Hotel Ferdinand) a fost restaurat, iar Băile Diana au fost redeschise pentru vizitatori.

Un rol important l-au avut și investițiile private. Din 2010, Grupul Bacolux a preluat hotelurile Diana și Afrodita, modernizându-le cu peste 10 milioane de euro și adăugând facilități moderne de spa și wellness. Acestea au atras un număr tot mai mare de turiști.

În 2018, stațiunea a primit peste 140.000 de vizitatori, dintre care peste 30% au fost cazați în hotelurile grupului, procent care a urcat la 42% în 2019.

Astăzi, Băile Herculane își reafirmă statutul de destinație balneară de top, unde tradiția antică a vindecării prin ape termale se împletește cu confortul modern.

Vezi și: Bilete de tratament balnear pentru pensionarii români, care este procedura. Documentele necesare și condițiile de respectat în România

Un patrimoniu de neprețuit

De la legendele lui Hercule și templele romane până la fastul imperial al secolului XIX și renașterea de azi, Băile Herculane rămân un loc unic în Europa.

Cu izvoare termale a căror putere de vindecare a fost recunoscută de două milenii, cu clădiri istorice care spun povești despre împărați și regine, stațiunea este un patrimoniu cultural și natural de o valoare inestimabilă.

Fie că vii pentru tratament, pentru drumeții în Parcul Național Domogled sau doar pentru a respira istoria prezentă la fiecare pas, vei descoperi un spațiu unde timpul pare să curgă altfel. Apele lui Hercule continuă să vindece, iar legenda lor, începută în vremea lui Traian, este scrisă zi de zi de cei care aleg să viziteze acest loc minunat.