Microplasticele ajung până în creierul uman, iar efectele asupra sănătății rămân incerte, spun cercetătorii

Microplasticele, particule invizibile rezultate din degradarea plasticului, au fost detectate pentru prima dată acumulându-se în țesutul cerebral uman. Descoperirea a stârnit un val de interes în comunitatea științifică, dar și îngrijorare publică. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că, deocamdată, nu există suficiente dovezi pentru a stabili dacă aceste particule provoacă efecte negative asupra sănătății.

Particule invizibile care ajung în cele mai sensibile zone ale corpului

Microplasticele provin din fragmentele minuscule de plastic eliberate în mediu prin uzura obiectelor, deșeuri sau procese industriale. Acestea au fost deja identificate în cele mai izolate locuri de pe planetă — de la vârfurile munților până la fundul oceanelor —, dar și în aerul pe care îl respirăm și în alimentele pe care le consumăm.

În ultimii ani, cercetările au arătat că microplasticele pot pătrunde în organismul uman și se pot acumula în plămâni, inimă, placentă și chiar în vasele de sânge. Acum, oamenii de știință confirmă că aceste particule sunt capabile să traverseze bariera hemato-encefalică, ajungând în creier.

Cel mai notabil studiu pe această temă, publicat în februarie 2025 în revista Nature Medicine, a analizat țesut cerebral prelevat de la 52 de persoane din statul american New Mexico — 28 decedate în 2016 și 24 în 2023. Rezultatele au arătat o creștere în timp a cantității de microplastice detectate.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Rezultate spectaculoase, dar interpretate cu prudență

Conducătorul cercetării, toxicologul american Matthew Campen, a declarat că echipa sa a identificat cantități echivalente cu o linguriță sau chiar un creion cerat întreg de plastic într-un singur creier uman. Descoperirea a atras atenția presei internaționale, însă alți specialiști au îndemnat la prudență.

Toxicologul scoțian Theodore Henry, de la Heriot-Watt University, a subliniat că studiul trebuie verificat independent înainte de a trage concluzii ferme. În același timp, chimistul australian Oliver Jones a atras atenția că estimarea potrivit căreia creierul ar putea conține mai mult plastic decât unele ape uzate pare improbabilă.

Un alt element care ridică semne de întrebare este faptul că persoanele analizate erau sănătoase înainte de deces, iar cercetătorii recunosc că nu există dovezi directe că microplasticele ar fi provocat daune.

Țesut cerebral de la un pacient cu demență (stânga), alături de fragmente microscopice de plastic vizibile sub formă de particule luminoase (dreapta). (Foto: Nature Medicine)

Efectele asupra sănătății, încă necunoscute

Organizația Mondială a Sănătății a concluzionat în 2022 că dovezile disponibile sunt insuficiente pentru a determina riscurile microplasticelor asupra sănătății umane. Majoritatea studiilor sunt observaționale și nu pot stabili o relație cauzală clară.

Cu toate acestea, unele cercetări sugerează posibile legături între prezența microplasticelor în organism și anumite afecțiuni. De exemplu, un studiu publicat în New England Journal of Medicine în 2024 a găsit microplastice în plăcile aterosclerotice din vasele de sânge, asociindu-le cu un risc crescut de infarct, accident vascular cerebral și mortalitate.

Experimente pe animale au arătat că aceste particule pot cauza cheaguri rare de sânge în creierul șoarecilor, însă specialiștii avertizează că rezultatele nu pot fi extrapolate direct la oameni.

Presiune pentru acțiuni preventive

În ciuda incertitudinii științifice, mulți experți invocă principiul precauției și consideră că reducerea expunerii la microplastice trebuie să înceapă imediat. Un raport al Institutului pentru Sănătate Globală din Barcelona, publicat recent înaintea negocierilor ONU de la Geneva pentru primul tratat global privind poluarea cu plastic, avertizează că decidenții politici „nu își pot permite să aștepte date complete” înainte de a acționa.

Potrivit raportului, prioritățile ar trebui să fie limitarea expunerii populației, îmbunătățirea metodelor de evaluare a riscurilor și protejarea categoriilor vulnerabile. În contextul în care producția mondială de plastic s-a dublat din 2000 și se estimează că va fi de trei ori mai mare până în 2060, problema este considerată una dintre cele mai urgente provocări de sănătate publică.