Creierul tău îți dezvăluie speranța de viață mai precis decât orice alt organ, arată un nou studiu

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Stanford aduce în prim-plan un factor neașteptat, dar esențial, pentru predicția longevității: vârsta biologică a creierului. Deși ne aniversăm cu toții la aceeași dată în fiecare an, realitatea este că diferitele organe din corpul uman îmbătrânesc în ritmuri diferite. Iar creierul pare să fie un indicator deosebit de relevant pentru cât de mult vom trăi.

Analiza s-a bazat pe datele a peste 44.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, dintr-o amplă bază de date medicale din Marea Britanie. Printr-un test de sânge complex, echipa de cercetători a estimat vârsta biologică a 11 organe, printre care inima, rinichii, plămânii și, desigur, creierul. Rezultatele au fost comparate apoi cu starea de sănătate a participanților în următorii 17 ani.

Creierul, „paznicul longevității”

Rezultatele studiului, publicate în revista Nature Medicine, au arătat clar că persoanele cu un creier biologic mai tânăr au trăit, în medie, mai mult decât cele cu un creier „îmbătrânit”. În cazul celor cu o vârstă cerebrală avansată – adică în top 7% în ceea ce privește îmbătrânirea – riscul de deces în următorii 15 ani a fost aproape dublu față de cei care aveau o vârstă cerebrală apropiată de cea cronologică.

La polul opus, participanții cu un creier biologic remarcabil de tânăr aveau cu 40% mai puține șanse să moară în aceeași perioadă. Neurologul Tony Wyss-Coray, coautor al studiului, a rezumat astfel concluzia: „Creierul este paznicul longevității. Dacă ai un creier bătrân, ai șanse mai mari să mori mai devreme. Dacă ai un creier tânăr, probabil vei trăi mai mult.”

De la Alzheimer la milisecunde în plus în viață

Pe lângă predicția generală a longevității, cercetătorii au descoperit și corelații semnificative între vârsta biologică a creierului și riscul de Alzheimer. Persoanele cu un creier extrem de îmbătrânit erau de 3,1 ori mai predispuse să dezvolte această boală degenerativă, în timp ce cele cu un creier neobișnuit de tânăr aveau un risc cu 74% mai mic.

Această metodă de analiză, bazată pe nivelul proteinelor din sânge produse de diverse organe, permite estimarea performanței organelor într-un mod nou, mai precis și mai accesibil. O inimă sau un ficat care funcționează „ca noi” sunt mai puțin susceptibile de boli, însă creierul pare să fie cel mai bun predictor al stării generale de sănătate și al speranței de viață.

Cercetătorii avertizează totuși că îmbătrânirea cerebrală este doar unul dintre factorii care influențează durata vieții. Alți factori precum alimentația, activitatea fizică, somnul, dar și condițiile socio-economice pot influența vârsta biologică a creierului și, implicit, riscul de mortalitate.

Ce urmează: teste personalizate pentru longevitate

Odată cu dezvoltarea acestor tehnici, autorii studiului speră ca în viitorul apropiat să existe teste de sânge standardizate care să estimeze vârsta biologică a fiecărui organ și să identifice din timp riscurile pentru sănătate. Astfel, intervențiile medicale sau stilul de viață ar putea fi ajustate în mod personalizat pentru a maximiza speranța de viață.

Pentru moment, concluzia pare simplă, dar importantă: dacă vrem să trăim mai mult, ar trebui să ne preocupăm mai serios de sănătatea creierului.