Destinul Elisabetei Szilágyi, ”doamna de fier” a Transilvaniei. Cum l-a făcut soția lui Iancu de Hunedoara pe Matei Corvin regele Ungariei

Elisabeta Szilágyi, cunoscută drept una dintre cele mai puternice femei din istoria Transilvaniei, a trăit într-o epocă dominată de bărbați, dar s-a impus cu o personalitate fermă, determinare și curaj.

Elisabeta Szilágyi, o femeie cu o voință de neclintit

Născută în 1410 într-o familie nobilă maghiară cu rădăcini în Sălaj și comitatul Solnocul de mijloc, Elisabeta a crescut într-un mediu în care politica, războiul și alianțele matrimoniale jucau un rol crucial.

Tatăl ei, Ladislau Szilágyi, era căpitanul cetății de la Srebrenik, iar fratele ei, Mihai Szilágyi, a ajuns voievod al Transilvaniei și pentru scurt timp, guvernator al Regatului Ungariei.

Educația și influența familiei au contribuit la formarea unui caracter puternic, iar mai târziu, Elisabeta va folosi aceste atuuri pentru a-și apăra familia și a influența soarta unui regat.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Căsătoria cu Iancu de Hunedoara, începutul unei alianțe legendare

Elisabeta s-a căsătorit, la vârsta de 20 de ani, cu Ioan de Hunedoara, un tânăr ambițios care avea să devină voievod al Transilvaniei și guvernator al Ungariei.

Deși, inițial, căsătoria a fost una de conveniență, din rațiuni politice și patrimoniale, între cei doi s-a legat o relație de respect și afecțiune profundă. Sursele istorice arată că Elisabeta l-a urmat deseori pe soțul ei în campanii militare, iar loialitatea și implicarea sa în viața publică au fost notabile.

Cei doi au avut împreună doi fii: Ladislau, născut în 1431, și Matia, viitorul rege al Ungariei, născut în 1443 la Cluj. După moartea lui Ioan de Hunedoara în 1456, Elisabeta nu s-a recăsătorit, alegând să se dedice complet familiei și consolidării moștenirii politice a soțului ei.

Vezi și: Vitejia lui Voicu, primul din neamul Corvinilor. Cum l-a impresionat tatăl lui Iancu de Hunedoara pe regele Ungariei

Intrigi, trădări și urcarea pe tron a fiului său, Matia Corvin

Într-un context politic extrem de tensionat, cu numeroase rivalități și lupte pentru putere, Elisabeta a reușit să-și apere familia.

După moartea lui Ioan de Hunedoara, fiii lor au fost în pericol. Ladislau Huniade a fost arestat și executat în 1457, în urma acuzațiilor de trădare. Fratele său, Matia, a fost dus la Praga și ținut în captivitate de regele Ladislau al V-lea.

Moartea subită a regelui, posibil cauzată de o boală gravă, a creat un vid de putere. Elisabeta, alături de fratele ei Mihai Szilágyi, a mobilizat o armată puternică, de aproximativ 15.000 de oameni, și a pornit spre Buda.

Forța acestor armate, combinate cu abilitățile de negociere ale mamei lui Matia, au forțat nobilii maghiari să accepte înscăunarea lui Matia ca rege. În 24 ianuarie 1458, la doar 15 ani, Matia Corvin a fost ales rege al Ungariei de Dieta Națională.

Corbii și legendele – între realitate și mit

Personalitatea Elisabetei Szilágyi a fost amplificată de numeroase legende care i-au însoțit destinul. Una dintre cele mai cunoscute povești este cea a corbului-mesager. Se spune că un corb ar fi adus vestea morții fiului său mai mare, Ladislau, iar altul ar fi vestit eliberarea și înscăunarea lui Matia.

Balada „Mama lui Matia” a poetului Janos Arany evocă această poveste emoționantă, prezentând-o pe Elisabeta ca pe o mamă îndurerată, dar hotărâtă să își salveze fiul.

O altă legendă, mai sumbră, vorbește despre ordinul dat de Elisabeta de a executa trei prizonieri turci care au săpat ani de zile fântâna din curtea Castelului Corvinilor.

Aceștia au fost promiși libertatea de către Ioan de Hunedoara, dar, după moartea lui, Elisabeta ar fi decis altfel. Pe zidul fântânii se află o inscripție interpretată de unii ca fiind o dovadă a tragicului deznodământ: „apă aveți, dar inimă nu”.

Vezi și: Iancu de Hunedoara, prezentat ca “mare ungur”. Povestea neobișnuită din serialul maghiar Rise of the Raven, filmat în Ungaria

Elisabeta, regina nedeclarată a castelului Huniazilor

După moartea lui Ioan de Hunedoara, Elisabeta a continuat lucrările de extindere și înfrumusețare ale Castelului Corvinilor. Ea a ordonat construirea Aripii Matia, a Turnului Capistrano, a capelei și altor încăperi, lăsând în urmă o moștenire arhitecturală impresionantă. Se implicase direct în amenajarea capelei, unde blazonul său poate fi încă observat.

Un alt mit interesant legat de acest castel spune că Elisabeta ar fi amenințat cu moartea meșterul care lucra la balustrada capelei, dacă nu i-ar fi plăcut rezultatul final. Speriat, meșterul a fugit, iar lucrarea a rămas neterminată.

O mamă eroină, între destin și sacrificiu

Printre numeroasele mărturii despre viața Elisabetei Szilágyi, cea mai grăitoare este probabil celebra replică consemnată de istoricul Teodor Popa: „Mai bine să-l văd mort pe fiul meu, decât fără coroană!”. Aceste cuvinte reflectă convingerea ei fermă că onoarea și destinul politic erau mai presus de viața însăși.

Elisabeta a fost o femeie care a trăit între mit și realitate, între durerea pierderii și gloria succesului. A fost o mamă care a pierdut un fiu, dar care a reușit să-l transforme pe celălalt în cel mai strălucit rege al Ungariei medievale.

Elisabeta Szilágyi a murit în 1483, într-un moment în care fiul ei devenise deja un monarh respectat și temut în Europa. Legendele, portretele postume și relatările cronicarilor au transformat-o într-un simbol al puterii feminine în Evul Mediu.

Deși nu există reprezentări autentice din timpul vieții sale, descrierile o înfățișează ca o femeie cu trăsături bărbătești, rezultat al unui stil de viață dur și al unui spirit de fier.

Prin acțiunile sale, Elisabeta a modelat nu doar destinul unei familii, ci și al unui regat. Într-o lume dominată de conspirații, războaie și alianțe instabile, ea a fost stânca de care s-au lovit valurile istoriei, rămânând în memoria colectivă ca o „mater heroica” – mama eroină a unui rege.

Vezi și: Comoara ascunsă din Castelul Corvinilor. Stătea acolo de aproape 200 de ani, abia acum au descoperit-o