Se pare că, deși suntem în 2023, există, în continuare, locuri în această lume unde femeile nu au, sub nicio formă, voie să intre. Unul dintre acesta se află chiar la noi în țară, în județul Vâlcea, după cum vei afla din cele ce urmează.
Probabil că deja ai auzit de Muntele Athos și de faptul că acolo au voie să meargă numai bărbații. Ei bine, un asemenea loc există și în România, iar el poartă numele de Mănăstirea Frăsinei.
Asemenea locului considerat sfânt din Grecia, și la Mănăstirea Frăsinei există o interdicție similară: femeilor le este interzis să calce aici. În mod absolut ironic, lăcașul de cult se află într-o localitate din județul Vâlcea numită Muereasca. Evident, o simplă coincidență. Sau?
Această mănăstire este destinată în exclusivitate călugărilor, însă și credincioșilor de sex masculin. Altfel spus, bărbații trebuie să-și lase nevestele la intrare dacă vor să vină și să se roage în această mănăstire.
Restricția în cauză a fost lansată de Ierarhul Calinic, în secolul XIX, după ce ar fi vizitat Mănăstirea Frăsinei. El a interzis atunci mâncărurile ce conțin carne, în interiorul mănăstirii, dar și prezența femeilor, cu toate că nu a oferit neaparat o explicație pentru decizia pe care a impus-o călugărilor.
„Cele ce vor îndrăzni a trece, să fie sub blestem și toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbavia și tot felul de pedepse, și iarăși celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu și a smereniei noastre și să vină asupra lor tot fericitul bine”, se arată în zicea lui Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, din data 17 ianuarie 1867, potrivit unui articol semnat de Historia.ro.
Cu alte cuvinte, nu numai că le-a interzis femeilor să calce aici, însă a lansat inclusiv blesteme și amenințări la adresa lor: sărăcie, gârbăvie și alte pedepse, după cum s-a exprimat chiar acesta, în dulcele stil bisericesc.
În ciuda faptului că nu există un temei legal pentru această interdicție, femeile „cu frica lui Dumnezeu” evită să intre în acest lăcaș de cult, de teamă ca blestemele să nu se atingă de ele.
Mai mult, „umblă vorba prin sat” că femeile care au ales să desconsidere această interdicție au avut parte, într-adevăr, de pedepse severe, cu toate că nimeni nu știe să zică exact ce anume au pățit respetivele.
O legendă locală spune, totuși, că ar fi existat o anumită fată care ar fi scăpat de blesteme, în cele din urmă.
Fata de păstor ar fi călcat pe pășunile ce aparțin mănăstirii, însă nu și-ar fi dat neaparat seama de asta. La scurt timp, ea se îmbolnăvea de epilepsie, însă era rapid vindecată de sfinți, de vreme ce nu încălcase interdicția în mod conștient.
Așadar, cine nu vrea să riște, ar face bine să stea la o distanță mai mare de 2 kilometri de mănăstire, dar și de pășunile acesteia.
Totuși, femeilor care vor, totuși, să se conecteze la divinitate, le-a fost construită o nouă biserică în care, se pare că au și ele acces, ca să nu rămână nespovedite sau neîmpărtășite.
În altă ordine de idei Mănăstirea Frăsinei mai este este cunoscută și pentru faptul că a fost unica mănăstire a cărei avere nu a fost secularizată.
Prin legea din 13 decembrie 1863 a fost hotărâtă scoaterea la licitație a atelajelor și vitelor, însă Calinic ar fi intervenit pe lângă Nicolae Krețulescu și ar fi salvat averea mănăstirii.