Istoria Revelionului în România. Din ce an îl organizăm

VISTA
Istoria Revelionului în România. Din ce an îl organizăm
27 dec. 2022 | 07:25

Sfârșitul anului 2022 se apropie cu pași repezi și ne-am gândit ca, împreună, să facem o scurtă incursiune în trecut.

Astăzi vom vorbi despre istoria Revelionului în România, în ce an a avut loc prima oară și ce anume presupunea această seară.

Pentru cine nu știa, sărbătoarea este una împrumutată, însemnând „trezire” în franceză, și sărbătorită la nivel global de toate țările din lume, dar în zile diferite. Hai să aflăm mai multe detalii despre noaptea dintre ani!

Anul Nou, pe 1 ianuarie

Ziua care marchează trecerea într-un an nou este 1 ianuarie, aleasă prin lege de către Iulius Caesar în anul 46 î. e.n. Este ziua dedicată lui „Ianus, zeul porților, al intrărilor și al începuturilor. Numele lunii ianuarie provine de la Ianus, care avea două fețe: una îndreptată înainte, iar alta înapoi”. Adoptarea datei de alte țări a fost realizată începând cu 1522 și a continuat până în 1941.

Stabilirea religioasă a începutului de an tot pe 1 ianuarie a fost realizată în 1691, de către Papa Inocențiu al XII-lea. La multe popoare antice din emisfera nordică, anul începea la 1 martie. La romano-catolici, 1 ianuarie reprezintă o octavă de la Crăciun și ziua este dedicată Fecioarei Maria. Sunt amintite șii tăierea împrejur, precum și botezul pruncului Iisus. În biserica ortodoxă, este și ziua Sfântului Vasile, episcop de Cezareea Cappadociei.

1 ianuarie a fost declarată zi liberă legală în 1810. Termenul Reveilon a devenit popular odată cu secolul 18 în Franța, pentru a reprezenta masa îmbelșugată a nobililor din Anul Nou.

Istoria Revelionului

Revelionul are loc în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie și în traducere din franceză înseamnă „trezire”. În trecut, era sub forma unei cine care ținea toată noaptea, opțional până la răsăritul soarelui, și invitații nu trebuiau să adoarmă înainte de miezul nopții. În zilele noastre, cina s-a transformat într-o petrecere în cluburi, până în zori.

În alte locuri francofone ca Belgia, Brazilia, Franța, Portugalia, provincia Quebec, orașe de-a lungul Northern Ontario, Northern New Brunswick sau New Orleans, Revelionul se organiza și în seara dinaintea Crăciunului. Sunt foarte puține orașe care mai respectă această tradiție. Sărbătoarea aceasta se numește „Réveillon de Noël”, iar cea de Anul nou se numește „Réveillon de la Saint-Sylvestre”.

Cuvântul „Revelion” a intrat în vocabularul românesc în secolul al XIX-lea, în mediul boieresc. Aceștia au aflat despre petrecere prin intermediul copiilor care erau la studii în străinătate, în țările din vestul Europei.

Primul Revelion în România

Prima petrecere de Revelion în România a avut loc între anii 1903-1904, în Ploiești, și a fost organizată de avocatul, petrolistul, prefectul și omul de afaceri Luca Elefterescu. A fost cel mai comentat eveniment al momentului și a avut loc la Casa Luca Elefterescu, cunoscută de contemporani ca Muzeul Ceasului.

Paul D. Popescu, istoric ploieștean, a povestit câteva întâmplări din acea seară pe care le știe direct de la bunicul lui, un cofetar de la începutul anilor 1900:

 „În ziua de 27 decembrie 1903, bunicul meu s-a pomenit acasă cu Iancu, omul de încredere al lui Luca Elefterescu.

– Dom’ Miai, vrea dom’ dipotat ca vineri să te înfăţişezi la dânsul cu tot ce-ţi trebuie…

– Da’ ce, doar nu-l cheamă Vasile?

– Nu-l cheamă, da’ se face foc dacă nu te duci. Are un chef mare, de Anul Nou… Îi zice petrecerea de bulion, moda franţuzească.”

Cine a participat la „petrecerea de bulion”

La petrecerea prefectului Luca Elefterescu ar fi participat în jur de 26 de persoane. Erau, evident, cele mai importante din Ploiești și s-au ospătat din sarmale, cârnaţi, fripturi de porc, aspic, curcani la cuptor, raţă cu sos de portocale, curcan fript umplut cu castane, icre moi, baclavale și 6 torturi, în timp ce au ascultat muzică clasică.

Pentru cele 6 torturi inscripționate doar cu anii 1903-1904, cofetarii au muncit aproape 10 ore. Au făcut creme și glazuri diferite, printre picături preparând și bezele, cornulețe cu miere, pișcoturi sau alte dulciuri rafinate ale vremurilor respective.

Cina de Revelion a ținut până în zori și a rămas în istoria României drept prima din toată țara. În București, Revelionul era organizat adesea de familiile aristocrate. Evident, moda a fost preluată treptat de tot mai mulți oameni importanți, apoi de cei de rând.

Revelionul în perioada interbelică

În București, tinerii și artiștii preferau să rezerve sau să închirieze localuri de lux de pe Calea Victoriei. Cele mai frecventate locuri erau: Cercul Militar, cafeneaua Fialkowski (la intersecţia străzii Ion Câmpineanu cu Calea Victoriei), restaurantul Capşa, cafeneaua High-Life de lângă Athénée Palac, cafeneaua Kübler sau sălile Teatrului Naţional de pe Calea Victoriei, lângă Palatul Telefoanelor.

Distracţia pe pârtiile de schi şi plimbările cu săniile prin Sinaia, Predeal sau Buşteni erau accesibile numai pentru elită. Cei cu foarte mulți bani mergeau în Germania sau Austria.

Masa de Revelion

În trecut, tradiția de Revelion era ca bucatele de pe masă să fie de lux sau excepționale. Aperitivele erau formate din melci, stridii, homari, curcan cu castane, supă de ceapă sau foie gras la bogați. Desertul trebuia să fie neapărat foarte dulce și era reprezentat de un tort mare sau, în România, de plăcinte cu răvașe. Vinurile servite erau de calitate, adesea spumante sau șampanie.

Tradiția la noi spune că pe masă trebuie să se regăsească salata de boeuf, sarmale cu mămăligă și friptura de porc. Evident, șoriciul este nelipsit. Unii români aleg să gătească și pește, pentru ca masa să fie mai îmbelșugată.

Ce obiceiuri au popoarele de Revelion

– Cehii mănâncă supă de linte de Anul Nou.

– Slovacii bagă sub fața de masă bani sau solzi de pește.

– În America de Sud, unii întâmpină noul an stând doar pe piciorul drept, sună din corni sau aruncă petarde.

– Grecii fac o prăjitură în care pun bani. Cine îi găsește va avea parte de bucurie tot anul.

– Cei din Israel mănâncă mere unse cu miere pentru un nou an foarte dulce.

– Italienii încep cina cu linte, iar după toastul de la miezul nopții aruncă paharul pe fereastră.

– Spaniolii mănâncă 12 boabe de struguri pentru atragerea norocului.

– De Revelion, americanii beau aprox. 360 de milioane de pahare de șampanie.

– Tradiția sărutului de Revelion aparține romanilor și a apărut prima dată în timpul festivalului Saturnalia, o sărbătoare în cinstea lui Saturn, zeul timpului.

– Oamenii de pe insula Kiribati, Oceanul Pacific, sunt primii care sărbătoresc Revelionul, iar Samoa Americană este ultima care trece în noul an.