Haos în Energie, ne „mănâncă” birocrația: cum își bate statul român cuie-n talpă și își taie craca de sub picioare, în plină criză a facturilor
Toată Europa se confruntă în acest moment cu o criză energetică de proporții, ale cărei consecințe reale le-am putea resimți de-abia la iarnă. Deși toate economiile au probleme, noi parcă ținem morțiș să ni le agravăm.
Sectorul energiei regenerabile se plânge de cele mai recente modificări legislative și trage un puternic semnal de alarmă în Guvern, cerând poziții ferme și decizii concrete, care să susțină industria, nu să îi pună lacătul pe ușă.
RWEA, PATRES și RPIA au transmis Ministerului Energiei o scrisoare deschisă, în care subliniază faptul că, „în ciuda faptului că Legea 254/2022 a urmărit simplificarea procedurilor administrative de autorizare a proiectelor regenerabile, modul în care această lege este interpretată și pusă în aplicare de MADR conduce la un blocaj în dezvoltarea de astfel de proiecte”.
Practic, statul își pune singur piedică în procesul de dezvoltare, mai ales într-o perioadă atât de delicată, prin interpretările pe care unii angajați le dau prevederilor legale!
Cele mai importante asociații din domeniul energiei regenerabile transmit că „elementele de noutate sunt dificil de implementat în practică în cazul terenurilor agricole situate în extravilan, cu excepția pajiștilor permanente, în lipsa unor nome de aplicare (în acest sens, precizăm că Ordinul MADR nr. 83/2018 nu a fost actualizat până la data prezentei adrese)”.
Nemulțumirile curg pe bandă rulantă
Acestea nu sunt singurele motive de nemulțumire pe care reprezentanții acestui sector le aduc la cunoștința celor de la Ministerul Energiei.
Iată ce mai prevede scrisoarea deschisă: „Mai mult, dezvoltatorii de proiecte de producere a energiei electrice din surse regenerabile s-au lovit în practică de interpretări contrare Legii 18/1991 în care reprezentanți MADR au blocat procedura de introducere a terenurilor agricole din extravilan în intravilan (derulate conform art. 921 și Ordinului MADR 1056/2018) refuzând să emită avizul privind clasa de calitate a terenului necesar în procedura de aprobare a documentației de urbanism (PUZ) pentru introducerea terenului din extravilan în intravilan pentru terenuri cu o suprafață mai mare de 50 de hectare.
Refuzul a fost justificat prin faptul că obiectivele specifice producerii de energie electrică din surse regenerabile nu mai pot fi dezvoltate pe terenuri care depășesc 50 ha, indicând totodată faptul că dezvoltatorii de astfel de proiecte pot să urmeze doar procedura reglementată de Legea 254/2022 privind excepțiile (construirea obiectivelor în extravilan, prin scoaterea terenului din circuitul agricol urmată de obținerea autorizației de construire conform procedurii (…).Cu alte cuvinte, de la data intrării în vigoare a modificărilor aduse prin Legea 254/2022, dezvoltatorii ar trebui să își restrângă proiectele la maxim 50 de hectare pentru a putea urma o astfel de procedură”.