„Secretul lui Bachus” reprezintă una dintre cele mai mari înșelătorii din România socialistă, devenind și o poveste ecranizată. Află cine a pus la cale această fraudă din timpul comunismului și cum a sfârșit acesta.
În perioada comunistă, înșelăciunea și fraudele economice produse statului purtau aceeași gravitate precum crimele, iar pedepsele erau cele capitale. Cea mai mare înșelătorie a perioadei ceaușiste îl are care protagonist pe Gheorghe Ștefănescu, un gestionar de băuturi alcoolice.
Vreme de opt ani, acesta a reușit să dezvolte o adevărată rețea și să fraudeze statul cu sume incredibile, vânzând băuturi alcoolice falsificate. Cu toate că numele său nu este unul cunoscut românilor, acesta a ajuns să fie personajul principal al filmului „Secretul lui Bachus”, care are la bază povestea de tip mafiot al perioadei comuniste.
Undeva la începutul anilor ’70, Gheorghe Ștefănescu era un gestionar al băuturilor alcoolice al unui magazin din Capitală care se afla pe strada Griviței. Frauda inițială presupunea redenumirea băuturilor. Gestionarul care aducea în mod ilegal importante cantități de vin din Vrancea amesteca băuturi de o calitate mai slabă, mult mai ieftine, cu cele de calitate superioară, vânzând produsul final la prețul celei scumpe.
Astfel, un vin de 7 lei litrul era amestecat cu unul de 9 lei litrul, fiind vândut la prețul cel mai mare. Această rețetă a fost folosită de angajat și în cazul rachiului. Astfel, escrocheria lui Ștefănescu a funcționat mai mulți ani, fără ca cineva să bănuiască faptul că el câștiga considerabil de pe urma cumpărătorilor.
Gestionarul lucra direct cu podgoria Cotești, astfel că producția era raportată mai mică pe motivul calamităților naturale. Această escrocherie de amploare nu includea doar băutură falsificată, ci și acte de gestiune false. Băutura era amestecată cu aclool etilic furat cu acte în regulă de la Biofarm și Policolor.
Ștefănescu a reușit să câștige oameni importanți de partea lui, dând mită bijuterii din aur. În timp ce acesta își dezvolta rețeaua, foarte multe persoane cu funcții înalte și vânzători ai magazinelor puneau această bătură în circulație.
Din ancheta finală a reieșit faptul că alături de gestionar erau implicați și milițieni și activiști de partidului, iar de-a lungul celor opt ani, acesta ar fi procesat peste 280 de tone de produse alcoolice. În ceea ce privește prejudiciul, autoritățile au constatat că acesta a produs o pagubă de 10 milioane de lei.
Potrivit estimărilor raportate în presă, în perioda 1971-1978, au fost introduși ilegal în circuitul dezvoltat de către acesta peste 400.000 de litri de vin. De-a lungul celor opt ani, instituțiile statului i-au verificat depozitul acestuia, însă de fiecare dată a prezentat acte în regulă.
Ștefănescu a fost însă dat de gol de aurul pe care îl cumpăra de la bișnițari. Acesta cumpăra cantități impresionante pe care îl dădea mită pentru a-și proteja afacerea ilicită. În anul 1978 acesta a fost arestat după ce a fost prins în flagrant.
La domiciliul acestuia a fost efectuată o percheziție, iar anchetatorii au găsit o mare cantitate de aur, dar și suma de un milion de lei. Acestuia i-au fost confiscate 19 kilograme de aur și pietre prețioase. După arestul său a urmat procesul în care au mai apărut și alte nume grele, fiind cercetate 284 de persoane și închise până la finalizarea anchetei.
Numele gestionarului a apărut în zece dosare penale în care a fost găsit vinovat. După ce cercetarea penală s-a încheiat, acesta a fost găsit vinovat și a primit pedeapsa cu moartea din partea Tribunalului București. Cu toate că Ștefănescu a făcut recurs, instanța supremă a menținut sentința finală a acestuia.
„Sfidând cu luciditate pe cei din jur, element afacerist, avid după câştiguri nemuncite, dornic de înavuţire şi trai uşor, inculpatul Ştefănescu Gheorghe, încălcând cu cinism şi premeditare legile ţării, a sustras treptat din avutul celor ce muncesc sume mari de bani, încercând prin aceasta să slăbească eforturile pentru consolidarea şi dezvoltarea societăţii socialiste.
Acţionând fără jenă, pentru organizarea marilor afaceri şi ascunzând averi mari, manifestându-se ca un capitalist, care nu are nimic în comun cu societatea noastră, urmează ca instanţa, pentru infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, pentru avuţia ţării, să aplice inculpatului Ştefănescu Gheorghe pedeapsa cu moartea şi confiscarea averii“, se arată în dosarul 546/1980.
În data de 4 decembrie 1981, Ștefănescu a fost executat la penitenciarul Jilava. Acest gestionar a fost considerat singurul mafiot al epocii ceaușiste, dând naștere și poveștii filmului „Secretul lui Bachus”, scene pe care le poți urmări în videoclipul de mai jos. Personajul din rolul principal se numește Puiu Bumbescu, iar apropiații lui Ștefănescu îi spuneau acestuia „nea Gică”.