Țara din Europa care se confruntă cu o secetă severă: cum afectează întregul continent
O secetă severă a lovit Italia în nord și în delta râului Po. Din această cauză, fermierii s-ar putea afla în imposibilitatea de a iriga în perioada următoare. Acest lucru ar putea viza întreaga Europa, întrucât atât piața agroalimentară cât și cea energetică sunt grav afectate de conflictul armat din Ucraina, iar Italia este al șaselea cel mai mare producător agricol din UE, cu o cantitate produsă anul trecut de aproximativ 15 milioane de tone de cereale și al patrulea cel mai mare importator de energie electrică.
Fermierii concurează pentru apă cu producătorii de hidroenergie, cu efecte atât asupra pieței europene a cerealelor, cât și asupra celei energetice. Din cauza lipsei precipitațiilor, partea de nord a Italiei, incluzând bazinul râului Po, se confruntă cu o secetă severă, nemaiîntâlnită în regiune în ultimii 30 de ani.
Europa, afectată de seceta din Italia
Comisia Europeană sbliniază într-un raport recent consecințele pentru întreaga Europă. Astfel, sunt afectate atât producțiile agricole cât și producția locală de energie electrică. Conform datelor, 16,5% din cantitatea totală de energie electrică produsă în Italia este realizată cu ajutorul centralelor hidroelectrice. Acolo există 4.300 de centrale hidroelectrice, în care lucrează peste 1.500 de persoane, iar proprietarii acestora vor concura anul acesta și mai acerb cu fermierii pentru apă.
Ca referință, la sfârșitul lunii februarie, resursele de apă din zăpada din Alpii italieni se situau la aproximativ 40% din cantitățile medii din perioada 2009-2021. Mai mult, volumul de apă înmagazinat în rezervoarele hidroenergetice italiene se află deja la cel mai scăzut nivel istoric, raportat la perioada 1970-2019. Așadar, este posibil ca concurența pentru alte utilizări ale apei, cum ar fi irigațiile agricole, să înceapă mai devreme decât de obicei. Î plus, la jumătatea lunii martie, valoarea energiei stocate în rezervoarele italiene era de numai 28,2% din capacitatea totală de stocare, față de un minim istoric (1970-2019) observat de 30,4% pentru aceeași perioadă.