În lumea bolilor infecțioase, teama de-o pandemie e la fel de vie acum cum a fost în ultimele decenii. Nu va fi aceasta ultima. Cum ne pregătim de următoarea?
[related]
75% dintre bolile nou apărute la oameni provin de la animale, arată un raport ONU publicat în iulie 2020. Asta înseamnă că pandemia de COVID-19 nu va fi ultima care lovește lumea. Călătorim mai mult, intrăm în contact cu animale purtătoare de virusuri noi și uităm să monitorizăm atent bolile sau virusurile care ar putea conduce în viitor la ce trăim astăzi.
Specialiști în boli infecțioase au avertizat în ultimele două decenii despre o potențială pandemie, mai ales după episodul SARS din 2003. Până și Bill Gates s-a implicat în acest caz și în 2015, odată cu epidemia de Ebola, teama lui de-o pandemie s-a accentuat.
Mai recent, John Oliver a prezentat într-un segment al Last Week Tonight subiectul „următoareai pandemii”. Atât timp cât nu vom crede că e imposibil ne-am putea strădui, ca țări și ca planetă, să reducem din daune.
În acest context, am vrut să aflu direct de la un specialist ce se vede în acest viitor care acum pare extraordinar de dificil. Ce soluții există pentru a evita o nouă pandemie care să blocheze lumea? Ștefan Dascălu, cercetător imunolog la Universitatea Oxford, a explicat pentru PLAYTECH cum putem să prevenim noua criză medical la nivel global.
Cercetătorul face lumină și legat de toate controversele care privesc vaccinarea cu serul produs de AstraZeneca și Oxford. Din 15 martie, campania de vaccinare din România intră în etapa a treia și e deschisă pentru toată lumea. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie de informații.
PLAYTECH: Experți din toată lumea spuneau că o pandemie este inevitabilă. Cum am putea evita o nouă criză asemănătoare în viitor?
Ștefan Dascălu: Istoria ne învață că aceste epidemii, pandemii apar fără ca noi să le putem prezice. Pot apărea oricând, însă important este să ținem cont de câteva lucruri.
Acum oamenii au o mobilitate foarte mare, pot circula oriunde, interacționăm mai mult cu animale, contactul cu natura este mult mai mare. Sunt probleme pe care noi oamenii le facem uneori, cum ar fi defrișările care fac ca animalele să vină spre noi.
Dacă apare o boală ca cea din China, în scurt timp poate ajunge pe toată planeta, așa cum s-a întâmplat și cu COVID-19. Trebuie să monitorizăm agenții infecțioși mereu, inclusive epidemiile la animale. Mostre din diferite circumstanțe, să vedem ce agenți infecțioși circulă și care au potential virulent. Agenții infecțioși la animale sunt foarte importanți.
Spre exemplu, în Rusia au fost raportate recent cazuri de gripă aviară cu potential de a fi transmisă și la oameni. Transmisibilitatea de la om la om este redusă acum, dar poate suferi mutații.
Unde s-a greșit în gestionarea pandemiei de COVID-19?
Este greu de făcut o analiză precisă a evenimentelor. Nici acum nu cunoaștem clar ce s-a întâmplat acolo. Dacă pandemia era localizată din start și măsurile de carantinare mai atent urmărite, probabil am fi putut s-o evităm. A fost însă greu de declanșat sistemele de alarmă, pentru că în unele cazuri bolnavii au fost asimptomatici.
Acest tip de coronavirus a avut, practic, un avantaj mult mai mare decât al nostru. Simptomele puteau fi confundate ușor cu cele de gripă. Ne-a păcălit ușor și s-a ajuns aici.
Variantele de ser anti-COVID au apărut în mai puțin de un an. Cât de sigure sunt și care sunt șansele ca în cazul altor virusuri să apară atât de repede un vaccin?
În acest moment, ne permitem în timp real să răspundem la cererea de vaccinare în toate colțurile lumii. În cazul SARS-CoV-2 era deja baza, erau studii legate de vaccin și s-au pus la dispoziție resurse fără precedent. Important este să tot dezvoltăm tehnologia de vaccinare și de tratament.
Am avut vaccin într-un an, pentru că am avut o tehnologie pe care am putut dezvolta. Nu știu dacă în cazul altor pandemii lucrurile vor sta la fel.
Cei care s-au vaccinat cu serul de la AstraZeneca se tem de reacții adverse grave. Formarea de cheaguri de sânge ar fi cea mai mare problemă. Asta pornind de la decesele înregistrate după vaccinarea în Italia. Există vreo legătură între acest ser și tromboze?
În Marea Britanie au fost vaccinați cu serul de la AstraZeneca peste 11 milioane de oameni și nu au fost înregistrate reacții adverse severe.
Trombozele, spre exemplu, nu sunt corelate cu vaccinul. Din punctul meu de vedere, suspendarea vaccinurilor în anumite țări este puțin pripită. A nu se înțelege greșit. Este firesc să se analizeze aceste reacții adverse. Însă statistic nu sunt corelate. Se fac în continuare anchete pentru a se vedea dacă oamenii care au dezvoltat astfel de afecțiuni aveau predispoziții spre tromboembolism. La noi nu există această panică legată de vaccin, asta pentru că sunt dovezi clare care arată că serul este sigur.
În timp ce noi vorbim, virusul suferă mutații și apar noi tulpini. Cât de eficiente sunt vaccinurile pentru noile forme ale coronavirusului?
Vaccinul AstraZeneca / Oxford răspunde bine la noile tulpini. Sunt optimist că un răspuns imunitar mai slab în fața noilor tulpini va fi suficient pentru a putea să prevenim cazurile grave. M-aș întoarce la reacțiile adverse, sistemul imunitar răspunde diferit.
La AstraZeneca cele mai grave reacții adverse sunt alergiile severe. Personalul medical din centrele de vaccinare este pregătit să intervină la timp în astfel de cazuri.
Se discută tot mai des despre un pașaport COVID, dar nu știm cât va fi valabil. Apropo de valabilitatea, câtă vreme suntem protejați în fața virusului după vaccinare?
este că nu știm clar câtă vreme vom rămâne cu imunitate. Monitorizăm totul cu atenție. Ce știm clar este că imunitatea postvaccinală este mai mare de șase – opt luni. Încercăm să aflăm în continuare cu cât crește durata de protecție în cazul vaccinării. Chiar dacă anticorpii dispar, tot mai există o linie de imunitate.
[related]
Ce știm cu siguranță este că răspunsul imunitar după vaccinare dă un titlu de anticorpi de 10 până la 12 ori mai mare comparativ cu imunitatea dobândită după boală. Și mai știm că imunitate de după vaccinare este mai lungă comparativ cu cea dată de recuperarea după COVID-19.