Boala care a ucis milioane de oameni încă e o problemă chiar și acum
De regulă, lepra este asociată cu vremurile antice, în vremea când era o boală incurabilă. În anul 2000, s-a declarat în mod oficial că lepra nu mai este considerată ca fiind o o problemă globală de sănătate.
În prezent, deși lepra poate fi prevenită și tratată, încă este o boală ce nu se lasă doborâtă. Astăzi, peste patru milioane de oameni trăiesc cu incapacități cauzate de lepră, astfel încât rămâne una din cauzele principale de distrugere a nervilor la nivel global. World Health Organisation (WHO) oferă tratamente împotriva leprei fără niciun ban. Chiar și așa. WHO a arătat că, din 2015 până acum, s-au înregistrat anual între 200.000 și 300.000 de cazuri noi de lepră.
Poate că lepra a fost eliminată la nivel practic, dar încă există locuri unde boala continuă să existe și să persiste. Mai exact, din cazurile identificate în 2016, două treimi au fost găsite în India, iar 18.472 fiind copii. „Este o realitate crudă că nouă din fiecare 100 de cazuri noi diagnosticate astăzi sunt copii”, a zis liderul de la Global Leprosy Programme din cadrul WHO, Erwin Cooreman. „Lumea are instrumentele, medicamentele corecte și voința politică – cu toate astea nu reușim să detectăm boala la timp, în mod special în rândul copiilor”.
Lepra în sine este o boală tropicală, ce este cauzată de bacteria Mycobacterium leprae, care se multiplică într-un ritm foarte încet. Dacă rămâne netratată, infecția poate să îi copleșească pe pacienți, provocându-le slăbiciuni ale mușchilor, răni ale pielii și orbire. Mai mult, poate distruge terminațiile nervoase ale persoanei, ceea ce le distruge acestora abilitatea de a simți durere.
O parte din motivul pentru care lepra încă este o problemă este istoricul bolii, care a implicat multă opresie și discriminare. Pe vremuri, se credea că boala se ia foarte rapid, de unde și coloniile de leproși, cum este cea din Tichilești. Astăzi, știm că boala se ia ceva mai greu, fiind nevoie de contacte repetate cu lichidele din nas și din gură. Chiar și așa, stereotipurile din trecut persistă, motiv pentru care mulți oameni refuză să meargă la medic. Între anii 2006 și 2015, WHO arată că numărul oamenilor cu diformități vizibile cauzate de lepră a crescut cu 13% – acest lucru înseamnă nu doar că boala continuă să se răspândească, ci și că nu este tratată.
În anumite țări – de exemplu în India, Indonezia și Brazilia – unde lepra este destul de întâlnită, stigmatul social este mai mare. Oamenii cred că această boală este o pedeapsă pentru comportamentele păcătoase sau imorale, ceea ce duce la excludere din partea familiei și a prietenilor. Doar în India se găsesc 700 de de colonii de leproși, cu scopul de a-i izola pe bolnavi. Mai mult, acolo chiar există legi discriminatorii îndreptate exact către oamenii bolnavi de lepră.
Conform dermatologului Spencer Bezalel, care a condus o cercetare despre lepră în Statele Unite ale Americii pentru Mayo Clinic, a subliniat că cei mai mulți oameni nu prezintă riscul de a se îmbolnăvi de lepră și doar cei cu sisteme imunitare în dezvoltare sau slăbite ar putea contacta boala – tocmai de aceea, WHO și-a propus ca, până în 2020, să nu mai existe niciun caz de lepră în rândul copiilor, grupul cu cel mai mare grad de risc de a face lepră.