De ce hardware-ul nu va mai fi atât de important pentru gaming
Este o glumă veche pe internet care spune cam așa: „Dacă PC-ul nu e atât de bun, de ce nu au lansat PC 2?”. Face referire la toate consolele apărute de-a lungul timpului necesare pentru a rula cele mai noi jocuri video.
Cred că este relevantă această expresie pentru articol, deoarece tocmai această legătură strânsă dintre hardware și software a determinat avansul graficii jocurilor și implicit performanța componentelor.
Pentru a rula un anumit joc aveai nevoie de un upgrade la calculator, fie că era o placă video nouă sau un procesor mai bun. Dar este valabilă și reciproca, producătorii de hardware scot componente mai performante care le permit creatorilor să facă jocuri cu o grafică mai bună și cerințe de sistem ridicate.
Acum îmi aduc aminte când eram mic cum mă rugam de părinți să mai investească niște bani: fie într-o placă video nouă, fie într-o plăcuță de memorie RAM și așa mai departe. Aproape an de an aduceam modificări calculatorului pentru a-l putea menține pe linia de plutire (nu vă imaginați că achiziționam cele mai puternice componente) pentru a încerca jocurile noi (deși mai inventam și alte motive pentru a-i putea convinge, dar sunt sigur că nu mă credeau).
Asta este valabil de foarte mulți ani și acest „dans” a făcut ca piața de PC-uri/console și de jocuri video să crească constantă în ultimii 10-15 ani. Totuși, se pare că acest dans s-a transformat într-unul lent.
Sigur, încă există lansări noi de hardware care permit o putere de procesare și mai mare. Atât Intel, cât și AMD au anunțat recent niște procesoare cu 24 și cu 32 de nuclee, iar Nvidia lucrează la o nouă generație de plăci video sub numele de cod Volta ce ar trebui să fie mult mai puternice față de vârful de gamă din prezent.
Este clar că progresul tehnologic nu se oprește și producătorii de hardware vor căuta să realizeze tot timpul componente mai performante, mai eficiente din punctul de vedere al costurilor și așa mai departe.
Creatorii de jocuri video s-au folosit de aceste tehnologii pentru a crea personaje mai realiste, peisaje mai frumoase. Iar asta se vede excelent pe console ca Sony PlayStation 4. Mai este însă o nuanță de urmărit.
Hardware-ul nu mai contează la fel de mult pentru gaming
La ediția din acest an a E3 au fost prezentate jocuri video cu o grafică impresionantă (vezi Ghost of Tsushima sau Anthem), dar cele mai populare standuri, cu mii de oameni la cozi, au fost cele ale Nintendo și Epic Games, ale căror jocuri, Super Smash Bro. Ultimate și Fortnite nu au cerințe de sistem mari.
De fapt, cele mai populare jocuri video sunt PUBG, Fortnite, Dota 2, League of Legends sau Ark:Survival Evolved. Ce au în comun aceste jocuri, pe lângă numărul mare de jucători, este că nu au o grafică impresionantă, respectiv nu au cerințe de sistem ridicate.
Oamenii sunt atrași de jocuri care introduc moduri noi, care inventează lucruri și care sunt, cel mai important, distractive.
Ai putea argumenta că jocurile menționate anteiror sunt atât de populare tocmai pentru că nu au un prag înalt de intrare și astfel foarte multă lume le poate juca. Este adevărat, dar un joc nu s-ar susține doar așa. Oamenii nu se joacă de mai bine de cinci ani Dota 2 și nu se organizează turnee de zeci de milioane de dolari doar pentru că cerințele de sistem nu sunt ridicate.
Da, în ultimii 20 de ani grafica jocurilor video s-a îmbunătățit în mod semnificativ și am trecut de la modele 3D simpliste la modele complexe și atât de bine realizate încât ai zice că sunt adevărate.
Totuși, în același timp, dacă ne uităm în urmă cu cinci ani la unele dintre cele mai de succes jocuri și le comparăm cu cele de azi vom observa diferențe foarte mici la nivel grafic. The Last of Us, BioShock Infinite sau Metro: Last Light (toate lansate în 2013) arată extrem de bine și acum. Din cauza sau datorită (depinde cum vrei să vezi lucrurile) progresului mai lent al graficii nici producătorii de hardware nu s-au spetit prea mult.
De asemenea, gamerii nu mai caută desktop-uri și unități de gaming mari, ci vor dispozitive mici și portabile pe care le pot lua oriunde doresc. Este interesant de observat că laptopurile de gaming au câștigat foarte mult teren în China, deoarece locuințele mici nu le mai permit chinezilor să-și cumpere desktop-uri mari și imobile.
Vom renunța să mai deținem calculatoare și console performante
Un alt lucru la care să ne gândim este că trăim cam ultimii ani în care deținerea unui calculator puternic înseamnă automat și accesul la cele mai recente jocuri video.
De ce spun asta? Cloud gaming-ul este la început și în viitor va acapara tot mai mulți adepți.
La fel cum a făcut-o cloud-ul în business. Dacă la început companiile erau reticente în legătură cu cloud și cu datele, informațiile lor, acum cloud-ul are sens pentru foarte multe companii care nu vor să înființeze centre de servere și să le întrețină și să le securizeze. Mai bine își trimit datele în cloud-ul Google sau al Amazon.
În același fel, gamerii ar putea să se joace la ce vor de pe un laptop vechi de câțiva ani deoarece procesarea jocului se va face în cloud apoi va fi transmisă către laptop. Pentru asta este nevoie doar de un sistem cu cerințe minime și o conexiune bună la internet.
Cea mai populară consolă de anul trecut (poate și de anul acesta) a fost Nintendo Switch care a fost vândută în nu mai puțin de 15 milioane de exemplare în 2017. Sigur, poate nu și în România, dar noi oricum suntem o piață specială.
Compania, cu Switch, a câștigat o cotă de piață de 13% într-un singur an, aproape ajungând din urmă Microsoft. Popularitatea consolei s-a datorat faptului că putea fi folosită ca o consolă clasică, în fața televizorului, dar și ca tabletă, permițându-i utilizatorului să se joace ce vrea și oriunde.
De asemenea, o mare parte din popularitate a fost asigurată și de jocul The Legend of Zelda: Breath of the Wild care s-a vândut în peste șase milioane de copii. Joc care nu are o grafică ultra-realistă și nici cerințe de sistem ridicate.
De fapt, dacă ne uităm sub „capota” lui Nintendo Switch vedem că are un procesor Nvidia Tegra, un procesor cu patru nuclee dedicat platfomelor mobile, ce nu exudă performanță.
Este cunoscut faptul că actualele console sunt diferite de PC-uri deoarece acestea sunt un pachet unitar ce nu poate fi îmbunătățit pe parcursul vieții, ci trebuie schimbat cu totul. Un ciclu de viață normal al unei console de jocuri este de vreo șase sau șapte ani de zile.
Așadar, un deținător de consolă trebuie să investească bani doar în acest interval, spre deosebire de un utilizator de PC care trebuie să adauge componente noi an de an pentru a avea cel mai puternic sistem (nu-l obligă nimeni să o facă).
PlayStation 4 și Xbox One se află pe piață de ceva timp și se vorbește despre o nouă generație de console pentru 2020, însă ar putea fi ultimele.
Reprezentanții Microsoft au declarat că gamingul va însemna în viitor acces neîngrădit al gamerilor la jocurile preferate, indiferent de dispozitiv, fie el consolă, PC sau smartphone. De asemenea, șeful Ubisoft, Yves Guillemot, a spus că este foarte posibil ca următoarea generație de console să fie ultima. „Streamingul va deveni din ce în ce mai accesibil și nu va mai fi necesar un hardware performant pentru a rula jocurile”.