De ce are România un internet mai bun decât Occidentul

România se bucură de viteze foarte bune la internet, excepționale, mai ales, dacă le compari cu ce se întâmplă în Vestul Europei. Dar de ce? 

Odată cu prezentarea oficială a Huawei Mate 10 Pro am fost în Germania, acolo unde a fost susținut evenimentul. În ultimii patru ani am mai ajuns în Marea Britanie, Spania, Franța și Statele Unite ale Americii. În fiecare dintre țările acestea internetul de mare viteză este un vis. Un vis, mai puțin în Suedia, unde oamenii de acolo chiar investesc în infrastructură și au ajuns să aibă viteze tot mai bune.

Dincolo de Nordul Europei, vitezele sunt jenante. Abia reușești să ajungi la un nivel pe care în România îl aveai în urmă cu aproape 10 ani. Totuși, nu este o excepție România și există o explicație pentru aceasta poziționare foarte bună. Am tot auzit-o în ultimii ani de la diverși experți în domeniu și cu diverse ocazii am cercetat problema. Îți voi detalia mai departe de ce are România internet bun, ca să te lauzi și cu fapte în fața străinilor, nu doar cu viteze comunicate de diverse surse de măsurare.

Ca să începi de la o bază solidă, trebuie să știi că, în iulie, conform SpeedTest, România ocupă locul cinci în lume la broadband, cu o viteză de download de peste 91Mbps, în timp ce la uploadeste la peste 67Mbps. Totuși, când vine vorba de internetul mobil, România este abia pe locul 26 cu 30Mbps, respectiv 11Mbps. De asemenea, la noi a debutat mai repede conectivitate 4G, spre deosebire de țări mai dezvoltate.

Cum să faci căldură în casă, iarna, fără să dai drumul la centrală. Tot mai mulți români optează pentru opțiunea asta

Comenzile pe care toate pisicile le înțeleg. Ce trebuie să-i spui felinei ca să-i atragi atenția

De ce are România un internet atât de bun

Indiferent de tipul de conexiune de care vorbim, că e 4G sau WiFi, că e fir direct în calculator, totul se reduce la cablurile care îți asigură conectarea la ceea ce numim internet – sau world wide web. În cazul acesta, sărăcia morală și fizică în care se regăsea România la începutul anilor ’90 a ajutat din plin. În prezent, rețeaua României este bazată pe fibră optică, chiar dacă aceasta nu ajunge peste tot până în casă, ceea ce asigură o viteză de transfer și o lățime de bandă mai mare decât cablurile clasice din cupru.

În timp ce în urmă cu aproape 30 de ani România era izolată informațional de Vest, deci nici infrastructură de internet nu avea, Germania, Marea Britanie, Franţa sau Statele Unite ale Americii, ţări dezvoltate, experimentau cu noua tehnologie. Acum, infrastructura a rămas aceeași, în mare parte, și astfel de țări nu mai investesc masiv dintr-un motiv simplu: trebuie să recupereze şi să facă profit după investiţia iniţială.

Apoi, mai e un aspect foarte important: concurența. Motiv pentru care Google a fost primit cu aplauze și laude când a introdus rețea Gigabit, adică cu viteze de până la 1Gbps. Când există concurență, există investiții, dar piața din SUA este mult mai puternic afectată de înțelegerile între companii și de viteza redusă cu care acestea iau decizii. În România, pe de altă parte, a fost o concurență incredibilă în anii ’90.

Atunci au apărut sute de firme de cartier, care întindeau cabluri peste tot și investeau în fibră optică, pentru că era mai ușor de folosit și era noul standard prin care puteau să asigure viteze mari și, implicit, să aibă un selling point în ochii clienților. Jucători mai mari din piaţa naţională au decis apoi să accelereze și ei și să cumpere ce pot, dar și să promită viteze mari. Același lucru se întâmplă acum pe piața 4G, unde operatorii telecom se bat în promisiunea că au cea mai rapidă conectivitate (vezi cazul recent al Vodafone).

FTTH, organizație care prezintă anual statistici privind rata de penetrare a fibrei optice către clădiri sau birouri, susțin că cea mai bună soluție pentru internet de mare viteză pentru toți e dezvoltarea reţelei de fibră optică printr-o combinare a fondurilor guvernamentale cu cele private. Astfel, odată creată reţeaua, aceasta poate fi închiriată şi împărţită între jucătorii pieţei spre abonaţi. În următorii ani sunt aşteptate ţările din sudul Europei şi din Centru-Vest să grăbească adopţia.

P.S.: Dacă vrei să te simți și mai bine cu traiul în România, FoxNomad are și o teorie despre de ce România e atât de deschisă noilor tehnologii și asta ține de educație. Secretul ar fi că studenții români, tinerii, intră în contact cu matematica superioară la vârste mult mai mici decât copiii americanilor. Astfel, sunt mai tentați să creadă în tehnologii și să își dezvolte cunoștințele pentru a derula proiecte în sensul acesta, cum ar fi rețele de internet de cartier, internet cafe-uri, diverse afaceri bazate pe tehnologie.