Minți sclipitoare cu note mici: cinci genii cărora nu le-a plăcut școala

Nu numai că au schimbat modul în care percepem realitatea, dar ne pot ajuta și să înțelegem că imaginația, munca și perseverența sunt mai eficiente decât educația formală, în multe cazuri.

Thomas Edison, un elev-problemă

De câte ori aprinzi lumina, asculți muzică la radio sau te uiți la un film, te bucuri de una dintre invențiile lui Thomas Edison. El este cel care a inventat becul, telefonul cu bobină de inducție și microfon de cărbune, kinetoscopul, fonograful și lista poate continua. Mama sa l-a învățat să scrie și să citească, după ce a fost exmatriculat pe motivul că este mult prea încet la învățătură și mult prea agitat.

Fiind conștientă de inteligența nativă a lui Tom, mama sa l-a sfătuit să se aboneze la biblioteca locală și să citească tot ce poate, iar Tom a făcut întocmai. Până la vârsta de 12 ani, Thomas Edison citise deja Ascensiunea și Decăderea Imperiului Roman a lui Gibson, Istoria Omenirii a lui Sears, Dicționarul de științe și multe alte cărți legate de aplicațiile practice ale chimiei.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Einstein, slab la istorie și geografie

Albert Einstein s-a născut la Ulm, un mic oraș din Germania. Fiu al unui evreu industriaș, Einstein a prezentat încă din copilărie mari dificultăți de adaptare. A fost lent în vorbire până la nouă ani, iar părinții își făceau griji că ar putea fi bolnav. Deși pasiunea lui pentru știință s-a manifestat încă de la cinci ani, la școală nu era favoritul profesorilor. De asemenea, în 1896, pe când avea 17 ani, Einstein a încercat să intre la Şcoala Politehnică din Elveţia.

A trecut cu brio examenele la matematică, fizică şi chimie, dar nu a luat notă de trecere la restul probelor umaniste, cum ar fi istoria, limbile străine, geografia. Einstein a trebuit să meargă timp de un an la o şcoală profesională, apoi a revenit la Şcoala Politehnică din Elveţia şi a fost admis. În plus, el este cel care a reușit să sintetizeze într-o frază disfuncționalitatea sistemului de învățământ: „Dacă judeci un pește după capacitatea de a se cățăra într-un copac, va trăi toată viața cu impresia că este prost”.

Benjamin Franklin nu a făcut liceul

Benjamin Franklin a fost politician, publicist, om de ştiinţă, inventator şi coautor al Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite ale Americii. În pofida atâtor valenţe, Benjamin Franklin nu a reuşit să facă nici liceul. A fost al 15-lea copil din familie şi cel mai mic fiu. A petrecut doi ani la o şcoală din Boston, după care a renunţat la studii, la vârsta de 10 ani, şi a început să lucreze pentru tatăl său ca tipograf. Deși, practic, a făcut doar doi ani de școală, citea mult în timpul liber și era pasionat de înot, una dintre invențiile sale fiind un dispozitiv cu care se înoată mai repede.

Steve Jobs a renunțat la colegiu pentru Apple

Au existat și în epoca modernă minți strălucite care nu vedeau educația formală ca fiind vitală. Steve Jobs este una dintre ele, acesta spunând chiar că i se pare absurd ca școala să se bazeze pe manuale și pe profesori care stau la tablă. Acesta a fost pasionat de computere încă din copilărie și a renunțat la Reed College pentru a construi imperiul Apple. Cu toate acestea, a continuat să participe la anumite cursuri, precum unul de caligrafie, care s-a dovedit a fi esenţial pentru software-ul dezvoltat pentru calculatoarele Mac. În anul 2010, Steve Jobs avea o avere estimată de Forbes la 8,3 miliarde de dolari, ocupând poziţia 42 în topul celor mai bogaţi americani.

Bill Gates a renunțat la Harvard

Bill Gates este un alt exemplu în acest sens. Acesta a renunțat la Harvard, iar în anul 1975  a înfiinţat compania Microsoft, care avea sediul în Albuquerque, New Mexico. În anul 1980, compania a început să dezvolte un parteneriat cu IBM, în cadrul căruia Microsoft se angaja să producă sisteme de operare pentru computerele IBM. La începutul anilor ’90, compania lui Gates şi Allen a atins apogeul, sistemele de operare ale Microsoft fiind cele mai utilizate în acea perioadă, supremaţie pe care o deţine şi astăzi.