Turiști sunt, dar nu mai cheltuiesc ca înainte. Cum au pierdut hotelurile de la munte până la 30% din activitate

Vacanța de câteva zile la munte începe să devină un lux pentru o parte dintre români. Scăderea puterii de cumpărare, înjumătățirea valorii voucherelor de vacanță și creșterea costurilor îi determină pe turiști să reducă numărul nopților de cazare, să aleagă excursii de o singură zi și să cheltuiască mai puțin la restaurante. Efectele se văd deja în încasările industriei: unii hotelieri din stațiunile montane raportează pentru sezonul estival 2026 scăderi ale activității de până la 30%.

Stațiunile sunt aglomerate, dar hotelurile au mai puțini clienți

Imaginea unei stațiuni pline în weekend poate fi înșelătoare. Mulți români continuă să meargă la munte, însă nu se mai cazează două, trei sau patru nopți, așa cum făceau în alți ani.

Datele Institutului Național de Statistică, citate de Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova, arată că în prima jumătate a anului 2026 sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1%, iar numărul înnoptărilor s-a diminuat cu 6,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

„Numeroși hotelieri semnalează diminuări ale activității de 15–20% față de anul precedent, iar în unele cazuri chiar de 30%”, afirmă Adrian Voican, președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova și președinte BIBI Group4Travel.

Situația vine după un 2025 care fusese deja mai slab decât 2024.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Vacanța de câteva zile devine excursie de o zi

Una dintre cele mai vizibile schimbări este apariția unui turist mult mai atent la bani. O familie poate merge dimineața la Sinaia, Bușteni sau într-o altă destinație montană, poate petrece câteva ore acolo și se poate întoarce seara acasă.

Astfel dispar costurile cu una sau mai multe nopți de hotel. Economiile continuă și la capitolul mâncare. Potrivit reprezentanților industriei, unii turiști își aduc alimente de acasă, în timp ce alții aleg magazinele sau unitățile fast-food în locul restaurantelor clasice.

De aici apare paradoxul: străzile, traseele sau parcările pot fi aglomerate, însă afacerile locale nu încasează neapărat mai mulți bani.

Vezi și:

Greșelile care pot fi fatale pe munte. La ce să fii atent mereu când te caţeri, lecția dură a tragediei din Bucegi

O cameră costă în medie 643 de lei

Bugetul necesar pentru câteva zile la munte explică parțial schimbarea. Tariful mediu pe cameră pentru un sejur în destinațiile montane a ajuns în această vară la 643 de lei, față de 622 de lei anul trecut, o creștere de 3,4%.

În același timp, durata medie a sejurului a coborât cu 4,6%, până la 3,6 nopți.

Pentru o familie, la cazare se adaugă mesele, carburantul sau transportul, parcarea, biletele pentru obiective turistice și activitățile copiilor. Într-o perioadă în care alimentele, utilitățile și alte cheltuieli curente apasă tot mai mult asupra bugetelor, vacanța este una dintre cheltuielile care poate fi redusă sau chiar eliminată.

Restaurantele scot preparate din meniu și reduc personalul

Industria încearcă să se adapteze noului comportament. Unele restaurante au simplificat meniurile, eliminând preparatele mai complexe, care presupun costuri și timpi mari de pregătire. Unele unități au recurs inclusiv la reducerea personalului.

Hotelurile încearcă, la rândul lor, să atragă turiști prin oferte last-minute, facilități incluse și beneficii pentru cei care prelungesc sejurul.

„Mulți hotelieri din stațiunile montane descriu menținerea activității tot mai mult ca pe un efort de supraviețuire”, spune Adrian Voican.

Hotelurile mari, de patru și cinci stele, încearcă să compenseze reducerea vacanțelor individuale prin orientarea către evenimente corporate și turism de afaceri.

Sinaia și Bușteni pierd înnoptări

Pe Valea Prahovei, Sinaia a înregistrat scăderi de 1,4% ale sosirilor și de 2,4% ale înnoptărilor. La Bușteni, numărul nopților petrecute de turiști este, de asemenea, în scădere. Evenimentele organizate au adus vizitatori, însă aceștia au rămas frecvent doar una sau două nopți.

O excepție este Valea Doftanei, care a raportat creșteri în această vară, deși rămâne o destinație mult mai mică.

Nici creșterea ușoară a numărului turiștilor străini nu a reușit să compenseze reducerea cererii interne, pentru că românii continuă să reprezinte principala categorie de clienți pentru multe dintre stațiunile montane.

„Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire”

Problema depășește hotelurile și restaurantele. Atunci când turistul nu mai rămâne peste noapte și cheltuie mai puțin, efectele ajung la angajați, furnizori, transportatori și alte afaceri locale.

„Muntele nu a fost gol în această vară, dar trebuie să facem diferența între o stațiune aglomerată și o economie turistică sănătoasă. Excursiile de o zi nu țin locul sejururilor, iar prezența excursioniștilor nu înseamnă automat venituri pentru hoteluri și restaurante. Discuția nu mai este despre dezvoltare, ci despre supraviețuire”, avertizează Adrian Voican.

Schimbarea din 2026 arată, în cele din urmă, cât de mult contează puterea de cumpărare pentru turism. Românii nu au renunțat neapărat la dorința de a călători, dar tot mai mulți încearcă să o adapteze la un buget mai mic: o zi în loc de un weekend, mai puține nopți la hotel și un sandviș adus de acasă în locul unei mese la restaurant.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port