Trucul simplu prin care un profesor i-a prins pe studenții care foloseau AI la examen. 32 din 35 au fost dați de gol

Un experiment făcut în timpul unui examen universitar a arătat cât de ușor poate fi identificată folosirea necritică a inteligenței artificiale.

Jason Gibson, profesor de istorie și studii afro-americane la Alcorn State University din Mississippi, SUA, a introdus o instrucțiune invizibilă într-una dintre cerințele unui examen parțial. Rezultatul: 32 dintre cei 35 de studenți din două clase au ajuns să includă în răspunsuri aceeași referire complet nepotrivită.

Profesorul nu a folosit un detector special pentru textele generate cu inteligență artificială. În schimb, a mizat pe faptul că unii studenți vor copia integral cerința examenului într-un chatbot și vor prelua apoi răspunsul primit fără să îl verifice cu atenție.

Metoda a devenit virală după ce Gibson a prezentat-o pe TikTok. Clipul său a depășit 1,6 milioane de vizualizări, potrivit relatărilor apărute după experiment.

Vezi și:

După câte ore de la ultimul pahar te poți urca la volan. Cât timp rămâne alcoolul în sânge și în aerul expirat

Instrucțiunea invizibilă pe care studenții nu trebuiau să o vadă

Cerința examenului se referea la Revoluția Industrială și la comparația dintre progresele tehnologice din acea perioadă și cele din prezent. În interiorul textului, profesorul a introdus însă o instrucțiune scrisă cu alb pe fundal alb. În condiții normale, studenții care citeau documentul nu o observau.

Textul ascuns îi transmitea instrumentului AI să introducă în răspuns cuvântul „Madagascar” într-un context în care acesta să nu aibă sens.

Atunci când întreaga cerință era selectată și copiată într-un chatbot, instrucțiunea invizibilă ajungea însă și ea în prompt.

Când profesorul a început să verifice lucrările, „Madagascar” a apărut în răspunsurile a 32 dintre cei 35 de studenți din cele două clase. Problema nu era doar faptul că termenul nu avea nicio legătură cu tema despre Revoluția Industrială, ci și modul absurd în care fusese integrat în unele texte.

Gibson a prezentat ulterior exemple din lucrări. Într-unul dintre răspunsuri apărea formularea potrivit căreia „Madagascar plutește lateral prin după-amiază”, o propoziție fără legătură cu argumentația cerută la examen.

Studenții nu au verificat răspunsurile înainte să le predea

Pentru profesor, apariția repetată a cuvântului a indicat că cerința fusese copiată integral într-un instrument AI, iar răspunsul generat fusese apoi preluat fără o verificare suficientă. Cei 32 de studenți au pierdut punctele aferente acelei părți a examenului.

Cazul scoate în evidență însă o problemă mai largă decât simpla folosire a unui chatbot. Chiar dacă un student apelează la AI pentru a obține informații sau pentru a-și structura un răspuns, rezultatul generat trebuie verificat. În acest caz, o simplă recitire ar fi trebuit să ridice semne de întrebare, deoarece referirea la Madagascar nu avea nicio justificare în context.

Metoda folosită de profesor are și limite. O instrucțiune scrisă cu alb poate deveni vizibilă în anumite condiții de afișare, iar relatările despre caz menționează că o studentă a contestat sancțiunea tocmai pentru că folosea modul întunecat, situație în care textul ascuns putea fi observat. Profesorul a acceptat explicația și i-a modificat nota.

Prin urmare, experimentul nu reprezintă în sine o metodă infailibilă de detectare a folosirii AI. El arată însă cât de ușor pot apărea situații absurde atunci când un răspuns generat automat este preluat fără verificare și fără intervenția celui care îl predă.

Tot mai mulți adolescenți folosesc AI pentru școală

Cazul apare într-un moment în care inteligența artificială este tot mai prezentă în educație. Datele Pew Research Center arătau că, în 2024, 26% dintre adolescenții americani cu vârste între 13 și 17 ani declarau că folosiseră ChatGPT pentru activități școlare. Procentul era dublu față de cel înregistrat în 2023, când ajungea la 13%. În rândul elevilor din clasele a XI-a și a XII-a, ponderea ajungea la 31%.

Elevii fac însă diferența între folosirea AI ca instrument de documentare și utilizarea lui pentru realizarea integrală a temelor. În același sondaj, 54% dintre adolescenți considerau acceptabilă folosirea ChatGPT pentru documentarea unor subiecte noi, dar numai 18% considerau acceptabil ca instrumentul să fie utilizat pentru scrierea eseurilor. În schimb, 42% spuneau că o asemenea utilizare nu este acceptabilă.

Date mai recente publicate de Pew Research Center în februarie 2026 arată că utilizarea chatboturilor pentru activități școlare continuă să fie răspândită. Un adolescent american din zece spune că folosește astfel de instrumente pentru toate sau pentru cea mai mare parte a activității școlare, în timp ce alți 21% declară că le folosesc pentru o parte dintre sarcini.

Experimentul profesorului din Mississippi aduce astfel în prim-plan una dintre provocările cu care se confruntă școlile și universitățile: nu doar dacă elevii și studenții ar trebui să folosească inteligența artificială, ci și unde se află limita dintre folosirea AI ca instrument de sprijin și înlocuirea propriei munci cu un răspuns generat automat.

Se schimbă stimulentul de 1.000 de lei pentru copiii cu dizabilități din București. Cine va primi mai puțin din 2027