Traficul de coșmar care a ținut aproape două săptămâni. Unii șoferi au petrecut cinci zile în coloană

Traficul de coșmar care a ținut aproape două săptămâni. Unii șoferi au petrecut cinci zile în coloană
Ambuteiajul care a durat 12 zile. Șoferii înaintau uneori doar un kilometru pe zi (Foto: Profimedia)
Diana Dumitrache
Google Urmărește pe Google

O oră petrecută bară la bară poate părea un coșmar pentru orice șofer, însă unul dintre cele mai spectaculoase blocaje rutiere din istoria recentă pune în perspectivă chiar și cele mai aglomerate zile. În august 2010, în China, o coloană de vehicule s-a întins pe peste 100 de kilometri, iar traficul a rămas grav perturbat timp de aproape două săptămâni. Pentru unii dintre cei prinși în ambuteiaj, o zi întreagă la volan însemna un avans de numai un kilometru.

Cum a ajuns o șosea să fie blocată timp de 12 zile

Problemele au început pe 14 august 2010 pe Drumul Național 110 și pe ruta Beijing-Tibet, pe porțiuni din Hebei și Mongolia Interioară. Artera era intens folosită de camioanele care transportau mărfuri spre Beijing, iar infrastructura nu mai făcea față volumului de trafic.

Traficul ajunsese să depășească semnificativ capacitatea pentru care fusese proiectat drumul. O parte tot mai mare din transportul de mărfuri fusese mutată pe șosea, în condițiile în care infrastructura feroviară nu putea prelua întreaga cantitate transportată.

Situația s-a complicat și mai mult când au început lucrări care au redus capacitatea de circulație pe anumite porțiuni. Într-un sistem deja suprasolicitat, o defecțiune sau un accident minor putea produce rapid kilometri întregi de coloană.

Șoferii au ajuns să locuiască în mașini

În cele mai dificile momente, coada a depășit 100 de kilometri. Unele relatări ale vremii descriau vehicule care reușeau să înainteze doar aproximativ un kilometru într-o zi, iar unii șoferi au rămas prinși în trafic timp de mai multe zile.

Cum nimeni nu știa exact când va începe coloana să se miște normal, mașinile au devenit temporar locuințe. Oamenii mâncau și dormeau în vehicule, apoi așteptau ca traficul să avanseze câteva sute de metri.

Blocajul a creat chiar și o mică economie improvizată.

Localnicii au început să meargă printre mașini și să vândă apă, mâncare, tăiței instant și țigări. Unii își transportau produsele cu bicicleta, transformând-o într-un fel de magazin mobil.

Prețurile au crescut însă spectaculos. Potrivit relatărilor din perioada respectivă, o sticlă de apă care în mod normal costa un yuan putea fi vândută cu 10 sau chiar 15 yuani. Șoferii aveau puține alternative: puteau rămâne blocați ore sau zile până să ajungă într-un loc de unde să-și cumpere provizii.

Cum a dispărut uriașa coloană

Autoritățile au încercat să reducă presiunea prin redirecționarea traficului și prin modificarea programului unor transporturi. Mai multe camioane au fost lăsate să intre spre Beijing în timpul nopții, iar unii transportatori au fost îndrumați să amâne cursele sau să utilizeze rute alternative. Până pe 26 august, cea mai mare parte a blocajului dispăruse.

Cazul din China a devenit celebru mai ales prin durata sa, însă nu deține recordul pentru cea mai lungă coloană măsurată vreodată.

Recordul mondial: o coloană de 176 de kilometri

Potrivit Guinness World Records, cel mai lung ambuteiaj documentat ca distanță s-a produs în Franța, pe 16 februarie 1980. Coloana formată pe drumul dinspre Lyon către Paris s-a întins pe nu mai puțin de 176 de kilometri.

Un alt record greu de imaginat a fost consemnat după căderea Zidului Berlinului. Pe 12 aprilie 1990, aproximativ 18 milioane de vehicule au fost raportate într-un uriaș blocaj la frontiera dintre Germania de Est și Germania de Vest. Guinness îl consemnează drept recordul pentru cel mai mare număr de vehicule implicate într-un ambuteiaj.

Interesant este că un blocaj nu are nevoie întotdeauna de un accident sau de un drum închis. Guinness amintește cercetări potrivit cărora frânările și încetinirile succesive ale șoferilor pot produce „valuri” de congestie care se propagă în spate chiar și fără existența unui obstacol fizic.

Ambuteiajul chinez din 2010 rămâne însă unul dintre cele mai spectaculoase exemple despre ce se poate întâmpla atunci când un volum uriaș de vehicule întâlnește o infrastructură care nu mai are suficientă capacitate: o simplă deplasare se poate transforma într-o așteptare de zile întregi.