Toyota cere UE să schimbe regula „Made in Europe”. De ce ar putea fi afectate mașinile produse în Turcia

Toyota îi cere Uniunii Europene să adopte o abordare mai flexibilă în stabilirea criteriilor pentru programul industrial „Made in Europe”. Cel mai mare producător auto din lume susține că regulile ar trebui să recunoască și contribuția unor țări partenere, precum Turcia, Marea Britanie și Japonia, nu doar producția realizată în interiorul UE. Miza este importantă pentru constructorul japonez, care fabrică în Turcia modele vândute pe piața europeană.

Compania solicită ca viitoarele măsuri să țină cont de investițiile în inginerie, cercetare, dezvoltare și locuri de muncă, nu doar de originea componentelor sau locul asamblării. Discuția are loc în contextul negocierilor europene privind sprijinirea industriei auto și al propunerilor susținute de Franța și Germania, care ar putea dezavantaja producătorii cu fabrici în afara Uniunii.

Toyota vrea ca Turcia și alte țări partenere să fie incluse în regulile europene

Yoshihiro Nakata, președintele Toyota Motor Europe, afirmă că producătorul japonez are o prezență îndelungată pe continent, unde proiectează și dezvoltă vehicule, produce motoare și sisteme hibride și investește alături de furnizori și parteneri locali, se arată în comunicatul oficial al companiei.

Toyota susține că activitatea sa trebuie privită ca parte a industriei europene, după mai bine de șase decenii de investiții în regiune. Din acest motiv, compania preferă o abordare de tip „Made with Europe”, în locul uneia limitate strict la „Made in Europe”.

Vezi și:

Schimbare la SGR. Unde vor putea românii să recicleze PET-urile și cum își vor recupera cei 50 de bani

Propunerea ar permite recunoașterea unui număr restrâns de parteneri comerciali de încredere, inclusiv Turcia, Marea Britanie și Japonia. Toyota estimează că piața formată de UE și aceste țări reprezintă aproximativ 31 de milioane de vehicule, o dimensiune care ar ajuta industria să concureze la nivel global.

Compania avertizează că o regulă care ar favoriza exclusiv asamblarea în interiorul UE ar putea transmite un semnal negativ investitorilor care au construit deja fabrici și lanțuri de aprovizionare în regiune. În opinia sa, valoarea unui automobil produs în Europa include și munca inginerilor, activitățile de cercetare și dezvoltare, precum și locurile de muncă specializate.

Fabrica Toyota din Turcia produce modele importante pentru Europa

Miza este concretă pentru Toyota. Uzina Toyota Motor Manufacturing Turkiye din Sakarya produce Corolla Sedan și Toyota C-HR, inclusiv versiuni hibride și hibride plug-in, precum și baterii pentru sisteme de propulsie hibridă.

Vezi și:

Piața petrolului se poate schimba radical dacă această tendință continuă: China consumă cu 9% mai puțin într-un singur trimestru datorită mașinilor electrice

Noul centru AI al Amazon ar putea deveni una dintre cele mai mari surse de emisii din lume

Fabrica este una dintre unitățile importante ale constructorului japonez din regiune. Potrivit informațiilor prezentate de companie, peste 80% din producție este exportată în mai mult de 150 de țări, iar Uniunea Europeană este principala destinație a automobilelor fabricate acolo.

Dacă viitoarele criterii europene vor favoriza strict producția realizată în interiorul UE, modelele fabricate în Turcia ar putea fi dezavantajate în anumite scheme de sprijin, achiziții publice sau alte măsuri legate de originea produselor. Impactul exact va depinde însă de forma finală a legislației și de țările care vor fi incluse în categoria partenerilor eligibili.

Problema nu privește doar Toyota. Producători precum Renault Group, Stellantis și Hyundai au, de asemenea, activități de producție în țări din afara UE, inclusiv în Turcia și Maroc. Dacia ar putea fi afectată de criterii restrictive, deoarece o parte dintre modelele sale sunt asamblate în afara Uniunii.

Toyota cere introducerea treptată a cerințelor privind conținutul european

Pe lângă recunoașterea partenerilor comerciali, Toyota propune ca obligațiile privind conținutul european să fie introduse progresiv. Compania susține o creștere treptată a pragului până la 70%, pe parcursul a trei ani, și cere ca regulile să ia în calcul și valoarea creată prin proiectare, cercetare, dezvoltare și asamblare.

Constructorul solicită, de asemenea, ca cerințele mai stricte să se aplice abia după 2030, pentru a ține cont de ciclurile lungi de dezvoltare a automobilelor. Modificările industriale nu pot fi realizate imediat, iar schimbarea regulilor într-un interval scurt poate afecta investițiile deja planificate.

Toyota cere și o abordare pragmatică în privința obiectivelor de reducere a emisiilor de CO₂. Compania estimează că automobilele electrice cu baterii vor reprezenta aproximativ 45% din vânzările de mașini noi până în 2030, în timp ce normele actuale ar presupune o cotă de peste 55%. Pentru vehiculele utilitare ușoare, diferența estimată ar fi și mai mare.

În opinia producătorului, o tranziție prea rapidă ar putea obliga constructorii să cheltuiască mai mult pentru respectarea cerințelor de reglementare și mai puțin pentru dezvoltarea tehnologiilor necesare. Toyota propune ținte de reducere a emisiilor pentru vehiculele utilitare ușoare de 35% în 2030 și 80% în 2035, precum și o medie de calcul pe cinci ani. Compania susține și recunoașterea combustibililor din surse regenerabile în politicile privind emisiile.

Pentru Marea Britanie, Toyota solicită o aliniere mai bună la calendarul european. Regatul Unit menține un termen mai apropiat, în 2030, pentru obiectivele privind emisiile zero, în timp ce calendarul UE vizează 2035.

Negocierile europene vor stabili dacă aceste propuneri vor fi acceptate și în ce condiții. Pentru Toyota, includerea Turciei și a altor parteneri ar putea proteja investițiile existente și accesul modelelor sale la piața europeană. Pentru industria auto, disputa arată cât de mult pot influența regulile privind originea producției competitivitatea fabricilor și prețul tranziției către automobile cu emisii reduse.