Emisiile de CO₂ ar putea scădea în 2026, dar motivul nu este deloc unul de sărbătoare. Războiul din Iran produce un efect neașteptat asupra planetei

Emisiile de CO₂ ar putea scădea în 2026, dar motivul nu este deloc unul de sărbătoare. Războiul din Iran produce un efect neașteptat asupra planetei
Foto: Profimedia
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google
Pentru prima dată după mai mulți ani de creștere, lumea ar putea încheia 2026 cu emisii mai mici de dioxid de carbon provenite din combustibili fosili. La prima vedere, pare o victorie importantă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Numai că explicația acestei evoluții este mult mai complicată: o parte din reducere nu vine din măsuri eficiente de protejare a mediului, ci dintr-un conflict militar care a perturbat aprovizionarea mondială cu petrol.

Potrivit celui mai recent raport Global Carbon Budget 2026, emisiile globale de CO₂ generate de combustibilii fosili ar urma să scadă cu aproximativ 0,4% în acest an. Cercetătorii avertizează însă că această evoluție nu înseamnă că omenirea a depășit momentul de maxim al poluării.

Emisiile scad în 2026, dar planeta continuă să acumuleze dioxid de carbon

Conform estimărilor realizate de Global Carbon Project, arderea combustibililor fosili și producția de ciment vor genera aproximativ 38,2 miliarde de tone de CO₂ în 2026. Scăderea de 0,4% contrastează cu perioada 2019–2025, când aceste emisii au crescut, în medie, cu aproximativ 0,8% anual.

Există și motive reale de optimism. Extinderea energiei solare și eoliene, dezvoltarea bateriilor și creșterea numărului de automobile electrice încep să producă rezultate vizibile. Cercetătorii au identificat 59 de țări care au reușit să își reducă emisiile în 2025 comparativ cu 2019, deși economiile lor au continuat să crească.

Printre exemple se numără Africa de Sud, Thailanda, Columbia și Mexic. În același timp, Statele Unite, responsabile pentru aproximativ 13% din emisiile globale, ar putea înregistra o reducere de 1,3% în 2026. China, cel mai mare emițător de CO₂ din lume, ar urma să raporteze o scădere de aproximativ 0,9%.

Progresul vine într-un moment în care energia regenerabilă câștigă tot mai mult teren. Energia solară, cea eoliană și vehiculele electrice acoperă aproape două treimi din creșterea cererii mondiale de energie.

Totuși, situația generală rămâne îngrijorătoare. Concentrația atmosferică de CO₂ este estimată să ajungă la 427,7 părți per milion în 2026, cu aproximativ 54% peste nivelul preindustrial. Cu alte cuvinte, chiar dacă emisiile anuale din combustibili fosili scad ușor, cantitatea totală de dioxid de carbon acumulată în atmosferă continuă să crească.

Războiul din Iran, unul dintre principalele motive ale reducerii emisiilor

Un factor important al scăderii din acest an este conflictul din Iran, care a afectat puternic transporturile internaționale de petrol.

Din februarie 2026, circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale planetei, a fost perturbată. În condiții normale, prin această zonă tranzitează aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial.

Problemele de aprovizionare au provocat creșteri ale prețurilor, determinând companiile și consumatorii să reducă utilizarea petrolului. Estimările indică o scădere de aproximativ 1,9% a emisiilor asociate petrolului în 2026.

Așadar, o parte dintre rezultatele aparent pozitive pentru mediu sunt consecința unei crize geopolitice, nu a unei transformări durabile a economiei.

Efectele conflictului au fost resimțite inclusiv în România, unde tensiunile din Strâmtoarea Ormuz au influențat prețurile carburanților.

Glen Peters, profesor la CICERO Center for International Climate Research, explică faptul că o reducere într-un singur an nu poate fi considerată un punct de cotitură dacă nu este susținută de schimbări structurale. Extinderea tehnologiilor curate ajută numeroase țări să își reducă emisiile, dar ritmul actual nu este încă suficient pentru a garanta o scădere globală permanentă.

De ce oamenii de știință avertizează că nu am depășit criza climatică

Istoria arată că emisiile globale au mai înregistrat scăderi temporare în timpul unor crize majore. Pandemia de COVID-19, criza financiară din 2009 și șocurile petroliere din anii 1970 au redus consumul de energie pentru perioade limitate.

De fiecare dată însă, odată cu revenirea activității economice, emisiile au început din nou să crească. Cercetătorii avertizează că un scenariu asemănător s-ar putea repeta după stabilizarea piețelor energetice afectate de războiul din Iran.

Mai există o problemă importantă: reducerea emisiilor provenite din combustibili fosili nu înseamnă automat reducerea tuturor emisiilor de CO₂ generate de activitățile umane.

În 2026, schimbările de utilizare a terenurilor, inclusiv defrișările, ar putea adăuga aproximativ 500 de milioane de tone de CO₂ față de anul precedent. Dacă aceste emisii sunt incluse în calcul, totalul global ar putea chiar să crească.

Situația confirmă avertismentele formulate anterior de cercetători privind deteriorarea indicatorilor climatici ai planetei.

Pentru o reducere reală și permanentă a emisiilor, specialiștii consideră necesare investiții accelerate în energie regenerabilă, electrificarea transporturilor, sisteme de stocare și reducerea dependenței de combustibili fosili.

Concluzia raportului este că 2026 ar putea reprezenta un an de progres, dar nu neapărat începutul unei tendințe durabile. Până când reducerea emisiilor va fi determinată în principal de tehnologii curate și politici climatice eficiente, planeta va continua să fie vulnerabilă atât la încălzirea globală, cât și la crizele energetice internaționale.