Topul meseriilor refuzate de români. Domeniile în care angajaţii nu mai vor să lucreze, deşi este nevoie de personal

România se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, iar Guvernul a publicat, pentru prima dată, lista completă a ocupațiilor pentru care angajatorii pot recruta cetățeni din afara Uniunii Europene. Documentul elaborat de Ministerul Muncii identifică 236 de ocupații în care nu există suficienți angajați români sau pentru care locurile de muncă sunt refuzate în mod repetat, motiv pentru care firmele pot apela la muncitori extracomunitari, în condițiile stabilite prin OUG nr. 32/2026.

Decizia vine într-un moment în care statul a aprobat pentru anul 2026 un contingent de 90.000 de noi lucrători străini, iar numărul persoanelor din afara Uniunii Europene care lucrează deja în România a ajuns la un nivel record.

Primele 10 ocupații cu cel mai mare deficit de personal

Pe lista oficială se regăsesc însă și alte ocupații pentru care firmele întâmpină dificultăți în recrutare, precum sudori, bucătari, șoferi, fierari betoniști, dulgheri, zidari, încărcători-descărcători, îngrijitori de clădiri, muncitori agricoli, agenți de curățenie sau îngrijitori de animale.

De ce refuză românii aceste locuri de muncă

Potrivit explicațiilor oferite de Elena Panțiru, cofondatoare a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, motivele sunt multiple și nu țin doar de salarii.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Aceasta afirmă că mulți români își doresc venituri mai mari și condiții similare celor din statele occidentale, chiar și în situațiile în care nu au experiența sau calificările cerute de angajatori. În același timp, persoanele cu experiență aleg tot mai des să lucreze pe cont propriu sau să își deschidă mici afaceri, în loc să fie angajați.

Elena Panțiru povestește, conform Economica, și că există situații în care persoane trimise la interviuri prin AJOFM refuză locurile de muncă invocând faptul că nu pot sta în picioare, că distanța până la serviciu este prea mare sau că au probleme de sănătate, fără să prezinte documente medicale și fără să accepte măcar să viziteze locul de muncă.

„Zilele trecute am participat la un interviu cu două persoane trimise de AJOM la un angajator, pentru postul de spălator vase într-un restaurant. Ambele persoane au motivat că nu pot ocupa posturile vacante deoarece: nu pot lucra stând în picioare, distanţa este prea mare între domicilul lor şi locul desfăşurării activităţii, au diverse afecţiuni, deși nu aveau niciun act medical care să ateste această stare. În plus, au refuzat chiar şi să meargă la bucătăria restaurantului pentru a o vizita.

În ultimii ani, din documentele emise de AJOFM din România am constatat că în baza lor de date există foarte rar persoane care ar fi potrivite cerinţelor angajatorilor, dar care nu prezintă interes pentru angajare. Când se publică anunţurile la nivel naţional, dacă primim vreun CV, dintr-un maxim de două sau trei pe an, pentru angajare, constatăm că persoana interesată nu are nicio legătură cu postul pe care ar urma să-l ocupe.

Pe lângă aceste situații, specialiștii spun că multe dintre posturile vacante sunt slab plătite, presupun muncă fizică intensă, sunt departe de domiciliul angajaților și oferă puține perspective de promovare.

Vezi și:

Primark angajează în magazinele din România. Ce program trebuie să accepte viitorii salariați

Județele din România unde se găsesc cele mai multe locuri de muncă. Diferențele de salariu ajung la 1.500 de lei

Tot mai mulți muncitori vin din afara Uniunii Europene

În lipsa candidaților români, angajatorii au apelat într-un număr tot mai mare la muncitori extracomunitari. La sfârșitul anului 2025, peste 148.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de muncă în România, cu aproape 48% mai mulți decât cu un an înainte și aproape dublu față de nivelul înregistrat în 2023.

Cei mai mulți dintre aceștia ocupă exact posturile aflate în fruntea listei deficitului de personal: manipulanți de marfă, curieri, muncitori necalificați în construcții, ajutoare de bucătar, spălători de vase, femei de serviciu, ambalatori sau lucrători comerciali.

Majoritatea provin din Nepal, această țară fiind, și în ultimii ani, principala sursă de forță de muncă extracomunitară pentru angajatorii români.

Statul schimbă regulile pentru recrutarea muncitorilor străini

Publicarea listei celor 236 de ocupații vine odată cu aplicarea OUG nr. 32/2026, care înăsprește condițiile pentru firmele ce recrutează muncitori din afara Uniunii Europene.

Potrivit lui Eugen Saulea, CEO ESSA Group, înainte de această ordonanță aproape orice companie cu minimum un an de activitate putea aduce lucrători străini. Noile reguli impun însă garanții financiare consistente, astfel încât multe dintre cele aproximativ 15.000 de firme care activau în acest domeniu nu vor mai putea continua.

Guvernul speră astfel să reducă abuzurile din piață și să permită recrutarea de muncitori extracomunitari doar acolo unde există un deficit real de personal. În același timp, lista celor 236 de ocupații confirmă o tendință care se accentuează de la an la an: pentru numeroase locuri de muncă esențiale economiei, angajatorii găsesc din ce în ce mai greu candidați români și sunt nevoiți să își completeze echipele cu lucrători veniți din afara Uniunii Europene.

SUV-ul electric BYD de mărimea unui Kona primește 500 km autonomie și costă sub 14.000 de euro