Țara europeană care a ajuns aproape să renunțe la numerar. Aproape că au dispărut banii cash aici

Banii cash încep să devină o raritate în unele dintre cele mai digitalizate economii ale lumii, iar Suedia este probabil cel mai cunoscut exemplu european. Pentru mulți suedezi, plata cu telefonul, cardul sau aplicațiile mobile a devenit atât de firească încât pot trece luni întregi fără să folosească o bancnotă, iar un turist care ajunge în această țară poate constata că numerarul este necesar în foarte puține situații.

Transformarea nu este însă uniformă la nivel mondial. În timp ce Suedia se apropie de o societate în care numerarul are un rol marginal, Germania continuă să păstreze o relație puternică cu banii fizici, iar România nu intenționează să renunțe complet la ei, inclusiv din motive de securitate și de acces la servicii financiare.

Suedia, țara în care telefonul și cardul au înlocuit banii cash

Suedia se află de ani buni în fruntea tranziției către plățile digitale. În numeroase magazine, cafenele, muzee sau mijloace de transport, plata electronică a devenit regula, iar unele afaceri funcționează exclusiv fără numerar. Chiar și pentru servicii mărunte, precum utilizarea unor toalete publice, plata poate fi realizată electronic.

Un rol important îl are Swish, aplicația folosită pe scară largă pentru transferuri rapide între persoane și companii. În practică, pentru un suedez obișnuit, telefonul poate îndeplini o mare parte din funcțiile pentru care în trecut era necesar portofelul.

Vezi și:

Taxele românilor în 2027: ce dispare, ce rămâne și unde pot apărea costuri mai mari. Mamele ar putea scăpa de CASS

Și pentru turiști situația este simplă: un card contactless sau un portofel digital poate acoperi majoritatea cheltuielilor unei călătorii, de la transport și mâncare până la cumpărături și obiective turistice.

Totuși, Suedia nu a eliminat oficial numerarul. Mai mult, autoritățile sunt conștiente că o societate dependentă aproape complet de tehnologie devine vulnerabilă în cazul unei pene majore de electricitate, al căderii rețelelor de comunicații sau al unui atac cibernetic, motiv pentru care există planuri pentru situații de urgență.

Nu toată Europa vrea să renunțe la bancnote

La polul opus se află Germania. Deși este una dintre cele mai dezvoltate economii și puteri tehnologice ale Europei, numerarul continuă să fie mult mai prezent în viața de zi cu zi decât în Suedia.

Vezi și:

Ce bani nu poate lua ANAF din cont, chiar dacă ai poprire. Regula valabilă în 2026

Pensionar în România sau în Grecia? Ce poți cumpăra cu aceeași pensie de 5.000 de lei într-o lună

Motivele nu țin neapărat de lipsa tehnologiei, ci de cultură și de preferințele populației. Mulți germani consideră numerarul o modalitate mai bună de a-și controla cheltuielile și apreciază faptul că achizițiile cash nu lasă aceeași urmă digitală precum tranzacțiile electronice.

Numeroase restaurante și afaceri mici continuă, de asemenea, să prefere numerarul, chiar dacă generațiile mai tinere folosesc din ce în ce mai mult cardurile și telefoanele.

China a sărit aproape direct la plata cu telefonul

Un model diferit este cel al Chinei, unde revoluția plăților digitale nu s-a construit în principal în jurul cardului bancar, ci al telefonului și codurilor QR. Alipay și WeChat Pay au devenit instrumente obișnuite pentru sute de milioane de persoane.

De la marile centre comerciale până la magazine de cartier, taximetriști sau vânzători ambulanți, codul QR este omniprezent. Numerarul este acceptat oficial, însă dominația plăților mobile este atât de mare încât utilizarea bancnotelor poate părea neobișnuită în anumite situații.

Singapore a urmat, la rândul său, o digitalizare accelerată, integrând plățile electronice în transport, servicii publice, comerț și inclusiv în tradiționalele zone cu tarabe alimentare. Sistemul PayNow și cardurile contactless fac parte dintr-o infrastructură digitală mult mai amplă.

De ce România nu poate renunța complet la numerar

România se află într-o situație diferită. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că o trecere totală la plățile digitale nu este realistă, atât din cauza preferințelor unei părți a populației, cât și din considerente de securitate.

„Sunt un milion de persoane care vor numerar”, a explicat Isărescu, care a atras atenția și asupra riscurilor cibernetice într-un context regional marcat de amenințări hibride.

BNR a susținut, de asemenea, că accesul la numerar rămâne important pentru incluziunea financiară, mai ales pentru populația din mediul rural și din regiunile unde infrastructura financiară și digitală este mai slab dezvoltată.

De ce bancnotele nu vor dispărea prea curând

Pandemia a accelerat masiv utilizarea plăților contactless, iar portofelele digitale și transferurile instantanee continuă să câștige teren. Totuși, eliminarea completă a numerarului este puțin probabilă în viitorul apropiat.

Bancnotele și monedele au un avantaj esențial: pot fi folosite atunci când rețelele electronice nu funcționează, în timpul unor pene de curent, dezastre sau incidente informatice. În plus, oferă un grad de confidențialitate pe care o tranzacție electronică nu îl poate reproduce complet.

Viitorul pare, prin urmare, mai degrabă unul hibrid. În țări precum Suedia, numerarul ar putea deveni o soluție folosită mai ales în situații speciale sau de urgență, în timp ce în state precum România și Germania bancnotele vor continua probabil să aibă un rol important, chiar dacă plățile cu telefonul și cardul vor deveni tot mai răspândite.

Taste of Transylvania începe astăzi la București – meniul complet și prețuri. Weekendul gastronomic de la Muzeul Satului Dimitrie Gusti va spune o poveste ancorată în gusturi și experiențe memorabile