Țara care nu se teme de AI în școli. Elevii învață să folosească ChatGPT fără să devină dependenți și fără să-și piardă gândirea critică

În timp ce multe țări europene încă discută dacă inteligența artificială trebuie limitată, interzisă sau doar tolerată în școli, Estonia a ales o variantă mai pragmatică: nu se preface că elevii nu folosesc deja AI, ci încearcă să-i învețe să o facă responsabil.

Programul estonian AI Leap pornește de la o realitate simplă: elevii folosesc deja instrumente precum ChatGPT sau Gemini, cu sau fără acordul profesorilor. Problema nu este doar că le folosesc, ci că mulți tineri pot ajunge să accepte răspunsurile generate de AI fără să le verifice, fără să le înțeleagă și fără să mai exerseze gândirea critică.

Estonia nu vrea să interzică AI-ul, ci să-l controleze prin educație

Potrivit Euronews, abordarea Estoniei se remarcă printr-un echilibru rar: elevii nu sunt protejați artificial de AI, dar nici lăsați să o folosească la întâmplare. Programul AI Leap își propune să formeze, în doi ani, aproximativ 48.000 de elevi și 6.700 de profesori, într-o țară cu doar 1,36 milioane de locuitori.

Profesorii primesc acces la instrumente AI avansate, inclusiv ChatGPT și Gemini, dar și resurse de formare, comunități de învățare și platforme online. Ideea nu este ca AI-ul să înlocuiască profesorul, ci ca profesorul să devină ghidul care îi învață pe elevi cum să pună întrebări bune, cum să verifice răspunsurile și cum să nu transforme tehnologia într-o scurtătură leneșă.

Aici, pe Playtech, am mai scris despre felul în care tinerii trăiesc tot mai mult într-o epocă a post-adevărului, în care TikTok, algoritmii, emoțiile și AI-ul schimbă modul în care este percepută realitatea. Tocmai de aceea, lecția Estoniei este importantă: nu ajunge să ai acces la AI, trebuie să știi și când să nu o crezi orbește.

Chatbotul care nu dă răspunsul pe tavă

Una dintre cele mai interesante idei din program este folosirea unui chatbot educațional de tip socratic. Spre deosebire de un chatbot obișnuit, acesta nu este gândit să le dea elevilor direct răspunsul final, ci să îi împingă să gândească, să compare, să argumenteze și să își verifice propriile concluzii.

Estonia mizează și pe formate non-formale: dezbateri, cercuri creative, micro-companii, activități de grup și proiecte în care AI-ul devine un instrument de lucru, nu o mașină de făcut teme. Cu alte cuvinte, elevii sunt învățați să folosească tehnologia în contexte reale, nu doar într-o oră izolată de informatică.

Tema se leagă direct de o îngrijorare tot mai prezentă. Am abordat recent și faptul că aproape jumătate dintre adolescenți ajung să vorbească despre probleme personale cu chatboturi AI. Asta arată că AI-ul nu mai este doar un ajutor pentru teme sau muncă, ci intră deja în zona emoțională, educațională și socială a tinerilor.

Lecția pentru restul Europei

Modelul Estoniei arată și ce ar putea greși alte țări. O variantă slabă ar fi ca guvernele să cumpere licențe premium pentru un singur instrument AI și să creadă că au rezolvat problema. Fără profesori pregătiți, fără reguli clare și fără exercițiu critic, elevii pot deveni doar mai rapizi în a copia răspunsuri generate automat.

La fel de riscantă este și abordarea opusă: să tratezi AI-ul ca pe un pericol care trebuie ținut cât mai departe de școală. Elevii îl vor folosi oricum, iar diferența va fi că o vor face fără îndrumare. Estonia pare să fi înțeles mai repede decât alții că inteligența artificială trebuie introdusă în educație cu reguli, profesori pregătiți și accent pe gândire critică.

Într-un alt material, am scris despre regresul cognitiv invocat de unele țări care elimină ecranele din școli. Estonia merge pe un drum diferit: nu elimină tehnologia, ci încearcă să o transforme într-un instrument care îi face pe elevi mai atenți, nu mai dependenți.

Pentru restul Europei, inclusiv pentru țări precum România, întrebarea nu mai este dacă AI-ul intră în școli. A intrat deja. Întrebarea reală este cine îi învață pe copii să o folosească fără să-și piardă curiozitatea, judecata și capacitatea de a gândi singuri.

A apărut W, rețeaua socială europeană care vrea să înlocuiască Facebook și X