Șeful New York Times avertizează că AI riscă să distrugă presa care îi furnizează informațiile: „Nu poți construi viitorul pe munca altora”

Inteligența artificială a devenit, în doar câțiva ani, una dintre cele mai influente tehnologii ale epocii moderne. Promite productivitate mai mare, acces rapid la informație și instrumente capabile să schimbe radical felul în care lucrăm. Dar, pe măsură ce industria crește, se înmulțesc și întrebările despre materia primă care a făcut posibil acest progres.

Una dintre cele mai ferme poziții vine din partea lui A.G. Sulzberger, editorul publicației The New York Times, care susține că dezvoltatorii de inteligență artificială au construit sisteme extrem de profitabile folosind conținut creat de alții, fără a cere acordul celor care l-au produs și fără a-i recompensa financiar.

Presa spune că AI profită de ani întregi de muncă jurnalistică

Într-un discurs susținut în fața reprezentanților industriei media internaționale, Sulzberger a descris actualul conflict dintre presă și companiile de inteligență artificială ca fiind una dintre cele mai importante bătălii pentru viitorul informației.

Potrivit acestuia, multe dintre modelele AI care domină piața au fost antrenate folosind cantități uriașe de materiale protejate de drepturi de autor. Este vorba despre articole de presă, cărți, fotografii, producții video și alte creații realizate de profesioniști, în urma unor investiții semnificative de timp și resurse.

Editorul consideră că există o diferență majoră între utilizarea conținutului în baza unor acorduri comerciale și preluarea acestuia fără consimțământul proprietarilor. Din punctul său de vedere, multe companii tehnologice au tratat munca redacțiilor ca pe o resursă disponibilă gratuit, deși valoarea economică a acesteia este evidentă.

Argumentul central al lui Sulzberger este simplu: dacă modelele AI au nevoie de informații de calitate pentru a genera răspunsuri utile, atunci cei care produc acele informații ar trebui să beneficieze de o parte din valoarea creată ulterior.

Exemplul oferit de New York Times este relevant pentru amploarea fenomenului. În fiecare an, publicația produce sute de mii de materiale jurnalistice și întreține o rețea extinsă de reporteri răspândiți în întreaga lume. Acest tip de jurnalism presupune documentare, verificare, editare și validare constantă, procese care implică costuri uriașe.

Vezi și:

e-Factura, pe înțelesul tuturor: cine mai trebuie să intre în sistem și cine scapă de la 1 iunie

Legătura neașteptată dintre selfie-ul făcut de o maimuță și dreptul de autor pentru „operele” create de inteligența artificială

În opinia editorului american, tocmai această muncă transformă conținutul jurnalistic într-un activ extrem de valoros pentru sistemele de inteligență artificială.

De ce se teme presa de impactul chatboturilor asupra traficului și veniturilor

Dincolo de disputa privind drepturile de autor, Sulzberger avertizează că există o problemă și mai mare. Inteligența artificială nu doar consumă conținut produs de publicații, ci începe să concureze direct cu acestea pentru atenția publicului.

Dacă în trecut utilizatorii descopereau articole prin intermediul motoarelor de căutare sau al rețelelor sociale și ajungeau pe site-urile publicațiilor, acum răspunsurile sunt oferite direct de chatboturi și asistenți virtuali. Astfel, o parte tot mai mare din trafic riscă să nu mai ajungă la sursa originală a informației.

Pentru redacții, efectul este unul direct. Mai puțini cititori înseamnă mai puține abonamente, mai puține afișări și venituri mai mici. Într-o industrie care s-a confruntat deja cu dificultăți economice majore în ultimele două decenii, această schimbare poate deveni decisivă.

Sulzberger susține că problema nu este doar una financiară. În lipsa unor organizații media puternice, societatea pierde instituțiile care investighează, verifică și aduc la lumină informații noi. Chatboturile pot rezuma conținut existent, însă nu trimit reporteri pe teren, nu obțin documente și nu desfășoară investigații proprii.

Editorul New York Times mai atrage atenția asupra faptului că sistemele AI continuă să genereze erori și informații inexacte. Deși companiile promovează performanțele tehnologiei, multe dintre ele avertizează chiar utilizatorii că răspunsurile oferite pot conține greșeli.

Așadar, Sulzberger consideră că presa trebuie să își apere mai agresiv drepturile, să negocieze atent orice acord de licențiere și să investească în continuare în jurnalism original. În opinia sa, tocmai într-o perioadă dominată de conținut generat automat, reportajele, investigațiile și informațiile verificate de oameni devin mai importante ca oricând.

Imagini incredibile din Ucraina: ce au reușit păsările să facă din cablurile lăsate în urmă de drone