Satul european în care soarele nu ajunge luni întregi. Localnicii au instalat oglinzi uriașe pe munte pentru a aduce lumina în centru
Într-o zonă a Europei există un oraș în care oamenii pot privi cerul senin și pot vedea soarele pe versanții munților, dar nu și în centrul localității. Este vorba despre Rjukan, din Norvegia, așezat într-o vale îngustă și înconjurat de munți înalți, care blochează lumina directă în lunile de iarnă. Pentru a aduce razele soarelui până în piața centrală, localnicii au apelat la o soluție spectaculoasă: trei oglinzi uriașe instalate pe versantul muntelui.
Un oraș prins între munți
Rjukan se află în valea îngustă Vestfjord, în regiunea Telemark, la poalele muntelui Gaustatoppen. Poziția localității face ca razele soarelui să nu mai ajungă direct la nivelul orașului în perioada cuprinsă aproximativ între septembrie și martie.
Munții din jur sunt atât de apropiați și de înalți încât, în lunile în care soarele se află mai jos pe cer, lumina este blocată înainte să ajungă în vale. Astfel, chiar dacă locuitorii pot vedea soarele pe munții din apropiere, centrul orașului rămâne în umbră.
Problema nu este una apărută recent. Încă din 1913, fondatorul orașului, Sam Eyde, a avut ideea de a instala un sistem de oglinzi pe munte care să reflecte lumina solară către Rjukan. Tehnologia disponibilă la acea vreme nu permitea însă realizarea proiectului.
Ideea veche de un secol a devenit realitate
Conceptul a fost reluat în 2005 de Martin Andersen, un artist și locuitor al orașului. După mai bine de un secol de la apariția ideii, proiectul a devenit posibil datorită tehnologiei moderne.
În 2013, pe versantul muntelui au fost instalate trei oglinzi controlate computerizat. Acestea urmăresc poziția soarelui și reflectă razele către piața din centrul orașului, transformând o parte din aceasta într-un spațiu luminat artificial de lumina solară reflectată.
Sistemul poartă numele de „Solspeilet”, adică „oglinda soarelui”. Oglinzile sunt amplasate la aproximativ 742 de metri deasupra nivelului mării și la circa 450 de metri deasupra pieței din Rjukan. Fiecare are o suprafață de aproximativ 17 metri pătrați, iar împreună ajung la 51 de metri pătrați.
Lumina este trimisă direct în piața orașului
Oglinzile nu sunt simple suprafețe reflectorizante fixe. Sistemul computerizat modifică poziția acestora pentru a urmări deplasarea soarelui și pentru a menține lumina îndreptată către centrul localității.
Razele reflectate formează în piață o zonă luminoasă de aproximativ 600 de metri pătrați. Astfel, în perioada în care valea este în mod normal lipsită de raze solare directe, locuitorii pot avea parte de lumină naturală reflectată chiar în centrul orașului.
Proiectul a transformat o particularitate geografică dificilă într-o soluție neobișnuită. În loc să încerce să schimbe poziția orașului sau să accepte complet lipsa soarelui, comunitatea a găsit o modalitate prin care razele acestuia să fie redirecționate peste munte.
Rjukan a găsit o soluție pentru lunile fără soare
Ideea oglinzilor nu a fost prima soluție încercată pentru problema luminii. În 1928, urmașii lui Sam Eyde au construit o telecabină, Krossobanen, care le permitea locuitorilor să urce pe munte pentru a ajunge la soare în timpul perioadei în care orașul se afla în umbră.
Un secol mai târziu, tehnologia a făcut posibilă soluția imaginată inițial de fondatorul orașului. Cele trei oglinzi de pe munte au devenit astfel una dintre cele mai neobișnuite caracteristici ale Rjukanului și o modalitate prin care centrul localității primește lumină chiar în lunile în care soarele nu ajunge direct la nivelul văii.
Rjukan rămâne un exemplu spectaculos al modului în care condițiile naturale ale unui loc pot determina soluții neobișnuite. În acest caz, munții care țin orașul în umbră timp de luni întregi au dus, în cele din urmă, la apariția unui sistem care aduce lumina soarelui înapoi în centrul localității.