Șapte zile de meditație au schimbat activitatea creierului. Studiul arată efecte asemănătoare cu cele psihedelice

Șapte zile de meditație au schimbat activitatea creierului. Studiul arată efecte asemănătoare cu cele psihedelice
Despre meditație / Foto: Profimedia (imagine de ilustrație)
Iulia Kelt
Google Urmărește pe Google

O săptămână petrecută într-un retreat de meditație ar putea produce schimbări mult mai profunde în organism decât simpla stare de relaxare pe care o asociezi, de obicei, cu astfel de practici. Un studiu publicat în Communications Biology a identificat modificări ale activității cerebrale, ale unor procese metabolice și ale răspunsului imun după doar șapte zile de practici care au inclus meditație, exerciții de respirație și ritualuri de grup.

Rezultatele sunt interesante mai ales prin comparația cu anumite efecte observate în cercetările asupra substanțelor psihedelice. Participanții au raportat mai frecvent experiențe de tip mistic, iar investigațiile cerebrale au indicat schimbări în modul în care diferite zone comunică între ele. Totuși, există un detaliu important: studiul a fost mic și observațional, astfel că nu poate demonstra că meditația a fost singura cauză a acestor transformări.

Ce s-a întâmplat în creier după o săptămână

Cercetătorii au urmărit 20 de adulți sănătoși, selectați dintre participanții la un retreat de meditație și practici pentru sănătate organizat în San Diego. Grupul era format din 14 femei și șase bărbați, cu o vârstă medie de aproximativ 46 de ani. Unsprezece dintre participanți aveau deja experiență în meditație, în timp ce nouă erau începători.

Pe parcursul celor șapte zile, oamenii au participat la sesiuni de meditație ghidată, exerciții de respirație și activități de grup. Programul a inclus și prezentări despre capacitatea organismului de a se vindeca, despre rolul minții și despre experiențele spirituale sau mistice.

Înainte și după retreat, participanții au trecut prin mai multe evaluări. Cercetătorii le-au scanat creierul cu ajutorul RMN-ului funcțional, au analizat probe de sânge și au folosit un chestionar destinat măsurării experiențelor de tip mistic.

Scanările au arătat o reducere a activității în rețeaua modului implicit, cunoscută sub numele de default mode network. Această rețea este implicată în gândurile despre propria persoană și în procesele mentale orientate spre interior. A fost observată o activitate mai redusă și în rețeaua de saliență, care ajută creierul să stabilească ce stimuli interni sau externi merită atenție.

Cercetătorii au interpretat aceste schimbări ca pe o trecere către o activitate cerebrală mai puțin fragmentată, în care informația ar putea circula mai eficient între diferite regiuni ale creierului.

Și sângele participanților a arătat schimbări

Studiul nu s-a limitat la ceea ce se întâmpla în creier. Cercetătorii au vrut să vadă dacă experiența de la retreat putea fi asociată și cu modificări la nivel celular și metabolic.

Pentru acest lucru, au folosit plasma recoltată de la participanți înainte și după retreat și au expus neuroni crescuți în laborator la aceste probe. Celulele tratate cu plasma recoltată după perioada de meditație au dezvoltat neurite mai lungi, adică acele prelungiri prin care neuronii formează conexiuni și transmit semnale.

Au fost observate și alte modificări în sânge. Analizele au indicat o orientare către un metabolism bazat mai mult pe glicoliză, semnale asociate cu modularea sistemului imunitar și niveluri mai ridicate de opioide endogene, substanțe produse natural de organism care pot contribui la reducerea senzației de durere.

Asta nu înseamnă că o săptămână de meditație îți „reconstruiește” creierul sau că efectele observate la celulele din laborator se traduc automat într-un beneficiu medical. Experimentul oferă însă un indiciu că modificările asociate unor practici de tip minte-corp pot fi observate în mai multe sisteme biologice, nu doar în starea subiectivă raportată de participanți.

Experiențe asemănătoare cu cele asociate psihedelicelor

Una dintre cele mai interesante observații a venit din chestionarul MEQ-30, folosit pentru evaluarea experiențelor mistice. După retreat, scorul mediu al participanților a crescut de la 2,37 la 3,02.

Cercetătorii au remarcat că acest nivel poate fi comparat cu unele rezultate obținute în studii privind experiențele psihedelice. Important este că participanții la retreat nu au primit substanțe psihedelice. Schimbarea a fost observată după practicile desfășurate pe parcursul celor șapte zile.

De aici vine și ideea că meditația ar putea produce unele tipuri de experiențe pe care cercetătorii le-au întâlnit în alte contexte, însă nu trebuie înțeles că meditația și substanțele psihedelice au efecte identice. Studiul nu demonstrează așa ceva.

Există și un aspect care trebuie luat în calcul atunci când interpretezi rezultatele. Unul dintre autorii cercetării, Joe Dispenza, conduce compania Encephalon, care organizează retreaturile analizate și oferă și alte materiale legate de meditație și practici de vindecare. Această legătură nu invalidează automat rezultatele, dar este relevantă atunci când evaluezi cât de multă încredere să acorzi concluziilor.

Rezultatele sunt interesante, dar nu dovedesc încă un efect medical

Cea mai importantă limitare este dimensiunea cercetării. Au fost analizați doar 20 de oameni, iar studiul nu a avut un grup de control. Prin urmare, nu poți spune că meditația a provocat în mod direct toate schimbările observate.

Participanții au făcut mai mult decât să mediteze. Au urmat un program intens timp de o săptămână, au participat la activități de grup, au ascultat prezentări și au schimbat temporar mediul obișnuit în care trăiesc. Oricare dintre acești factori ar putea contribui la rezultatele observate.

Pentru a afla ce se întâmplă cu adevărat, cercetătorii ar avea nevoie de studii mai mari, cu grupuri de control și cu o separare mai clară a diferitelor componente ale retreatului. Ar fi important să se afle și dacă modificările cerebrale și biologice persistă după revenirea la viața obișnuită.

Cu toate aceste limite, cercetarea se adaugă unui număr tot mai mare de studii care investighează modul în care meditația poate influența activitatea creierului, percepția durerii și răspunsul organismului la stres. Pentru moment, concluzia cea mai sigură nu este că șapte zile de meditație îți transformă creierul, ci că o perioadă intensă de practici contemplative poate fi asociată cu schimbări biologice măsurabile.

Iar dacă cercetările viitoare vor confirma aceste rezultate în grupuri mai mari și în condiții controlate, vom înțelege mult mai bine cât de departe pot ajunge efectele meditației asupra creierului și organismului.