Românii stau pe internet, dar sunt ultimii din UE când vine vorba să-și rezolve treburile online cu statul

România are internet în aproape toate gospodăriile incluse în ancheta europeană, însă conexiunea nu se transformă automat în servicii mai ușor de folosit. Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, 95,5% dintre aceste gospodării aveau acces la internet acasă, peste media Uniunii Europene de 94,8%.

În schimb, numai 24,1% dintre persoanele de 16–74 de ani din România au folosit site-uri sau aplicații ale autorităților în cele 12 luni anterioare anchetei. Media UE era de 71,9%. Diferența dintre conectare și utilizare se regăsește și într-un raport al companiei de cercetare SeeNext, care plasează România sub Bulgaria și Serbia într-un indice dedicat beneficiilor concrete ale digitalizării.

Doar un sfert dintre români folosesc serviciile publice online

Comparația oficială Eurostat situează România pe ultimul loc în UE la acest indicator. Bulgaria ajunge la 36%, iar Italia la 57,7%. La celălalt capăt al clasamentului, Danemarca înregistrează 98%. Serbia, care nu este membră a Uniunii, are o pondere de 64,2%, potrivit aceleiași baze de date.

Indicatorul include și consultarea informațiilor publicate de autorități, nu doar depunerea unei cereri sau rezolvarea integrală a unei proceduri. El măsoară folosirea acestor canale, fără să arate singur de ce ceilalți oameni nu le-au accesat. Distanța față de media UE este de 47,8 puncte procentuale.

Grafic Eurostat privind utilizarea serviciilor publice online.

Unde se vede diferența față de media europeană

Decalajul apare în mai multe activități obișnuite, de la operațiuni bancare până la programări medicale. Tabelul de mai jos reunește indicatori Eurostat, cu anul și categoria măsurată precizate separat. Procentele se compară între România și UE pe fiecare rând; ele nu măsoară toate aceeași populație.

Persoane = populația de 16–74 de ani. Gospodării = cele cu cel puțin un membru de 16–74 de ani. Firme = întreprinderi cu minimum 10 persoane ocupate, din sectoarele acoperite de ancheta Eurostat. Procentele sunt rotunjite la o zecimală. Pentru serviciile publice, perioada analizată este de 12 luni înaintea anchetei; pentru internet banking, învățare și activitățile medicale, de trei luni. Datele despre sănătate din tabel sunt pentru 2024, celelalte pentru 2025.

Numai 31,8% dintre persoanele de 16–74 de ani din România aveau competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% în UE. A avea o conexiune și a ști să folosești instrumentele digitale sunt lucruri diferite: trebuie să poți găsi și verifica informații, să lucrezi cu documente și să îți protejezi datele. Am explicat pe Playtech și decalajul dintre accesul la internet și competențele digitale.

În educație, 11% dintre persoanele de 16–74 de ani din România au urmat un curs online sau au folosit materiale de învățare pe internet, față de 32,6% în UE. Este un indicator mai larg decât participarea la cursuri. Iar procentele din tabel sunt raportate la întreaga populație din această grupă de vârstă, inclusiv la cei care nu folosesc internetul.

Serviciile medicale și inteligența artificială ajung la puțini utilizatori

În sănătate, datele pentru 2024 arată că 9,1% dintre persoanele de 16–74 de ani din România își făcuseră o programare medicală online, față de 39,8% în UE. Accesarea propriilor dosare medicale electronice avea o pondere de 9,9%, comparativ cu 27,7% la nivel european. Aceste cifre descriu utilizarea de către populație, nu procentul spitalelor care au calculatoare sau sisteme informatice.

În mediul de afaceri, Eurostat plasează România pe ultimul loc în UE la adoptarea inteligenței artificiale. În 2025, 5,2% dintre întreprinderile acoperite de anchetă foloseau cel puțin o tehnologie AI, față de 20% în Uniune. Studiul vizează firme cu minimum 10 persoane ocupate, din anumite sectoare economice, astfel că rezultatul nu poate fi extins automat la toate firmele sau la utilizarea personală a unor aplicații precum ChatGPT.

De ce apare România sub Bulgaria și Serbia în raportul SeeNext

În prezentarea publicată de SeeNext pentru raportul „Digitalisation in Southeast Europe: Beyond Code For More Humanity”, România obține 53 de puncte, Bulgaria 59, iar Serbia 64. Sunt cele trei țări evaluate în acest studiu, iar scorurile provin din Human-Centered Digitisation Index, un indice propriu al companiei. Acesta nu este un clasament oficial al Uniunii Europene.

Indicele urmărește sănătatea, educația, serviciile și activitatea profesională. În fiecare domeniu, autorii separă accesul la infrastructură de utilizarea ei și de autonomia pe care tehnologia o oferă oamenilor. Ultimele două componente reprezintă împreună trei sferturi din punctaj. Așa se explică de ce o țară cu acces larg la internet poate avea un scor modest dacă serviciile sunt puțin folosite.

Ce lipsește între conexiunea la internet și o problemă rezolvată online

Raportul de țară al Comisiei Europene pentru 2026 recunoaște progresele României, dar semnalează proceduri fragmentate, prea multă documentație și dificultăți în schimbul de date dintre instituții. Nivelul redus al competențelor digitale limitează, la rândul său, folosirea serviciilor. Sunt probleme care afectează direct experiența cetățeanului, așa cum am arătat și în analiza despre drumurile cu documente de la un ghișeu la altul.

Există și servicii concrete care pot scuti deplasări. Un exemplu este MyCNPP, aplicația prin care poți verifica informații despre contribuții și pensie. Pentru utilizator, progresul se vede atunci când poate afla ce are de făcut, poate trimite documentele necesare și poate urmări răspunsul fără să reia procedura la ghișeu. Procentele Eurostat arată cât de mult mai are România de recuperat la folosirea acestor instrumente.