România fără energie nucleară: cât ne costă importurile în fiecare minut. Prosumatorii au venit în ajutorul sistemului

România a rămas temporar fără producția de energie nucleară de la Cernavodă, după oprirea controlată și a Unității 2, iar efectele se văd imediat în Sistemul Energetic Național. Cei aproximativ 680-700 MW care veneau constant de la reactor trebuie înlocuiți din alte surse, iar problema cea mai mare apare seara, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul național poate urca de la aproximativ 5.000 MW la 7.000 MW.

Pentru cel puțin zece zile, energia nucleară nu mai poate fi luată în calcul, iar România va depinde mai mult de producția pe cărbune, hidrocentrale, eoliene, baterii și, mai ales în orele dificile, de importuri.

Importurile din orele de vârf pot costa peste un milion de euro pe zi

Unitatea 2 a fost oprită controlat după ce nivelul Dunării a coborât sub pragul critic, astfel încât nu mai putea fi asigurat debitul optim necesar răcirii reactorului. După decuplare, România a început să importe energie inclusiv din Ucraina și Bulgaria.

„Diferența va trebui să fie compensată din importuri. Evident, orice import se face la un preț mai ridicat pentru furnizori, pentru întreprinderi. Există și prețuri de 200 de euro și 250 de euro pe MW, față de un preț mediu de 120”, a explicat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Pentru cele aproximativ patru ore zilnice de consum ridicat, calculele prezentate indică importuri care pot costa peste 1,2 milioane de euro pe zi, adică aproximativ 5.000 de euro pentru fiecare minut al intervalului de vârf. În zece zile, dacă necesarul și prețurile s-ar menține la același nivel, costul ar putea ajunge la peste 12 milioane de euro numai pentru aceste intervale.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Factura populației nu crește imediat

Pentru consumatorul casnic, oprirea Cernavodă nu înseamnă că prețul contractual al energiei se modifică de pe o zi pe alta. Costurile suplimentare sunt suportate inițial de furnizorii care trebuie să cumpere energia necesară. Efectele s-ar putea vedea însă ulterior, atunci când contractele ajung la termen și apar noi oferte.

„Este posibil ca anumiți furnizori să-și ia măsuri de precauție pe viitor și să vină cu oferte mai mari”, a explicat expertul în energie Silvia Vlăsceanu.

Evoluția depinde însă de durata crizei, de prețurile de pe piață și de câtă energie va trebui efectiv importată.

Bateriile românilor au livrat aproape cât reactorul oprit

În această situație dificilă a apărut și o surpriză. Joi seară, energia furnizată din capacitățile de stocare a ajuns la aproximativ 630 MW, foarte aproape de cei circa 680 MW pe care îi asigura Unitatea 2.

Vezi și:

Republica Moldova se pregătește pentru situații de urgență în energie și apă. România, parte din planul de rezervă

Vânzările de mașini electrice s-au dublat în Rusia după atacurile asupra rafinăriilor

„Reactorul ne dădea 680 MW. Și, acum, din stocare vedem că avem 630”, a explicat Eugenia Gusilov, director Romania Energy Center.

O parte importantă ar proveni de la prosumatorii care au panouri fotovoltaice și baterii. Ziua, când există producție solară, bateriile sunt încărcate, iar energia acumulată poate fi trimisă în rețea seara, exact când sistemul are cea mai mare nevoie de ea.

„De vreo câteva zile, asta fac. Injectează seara și setează invertorul ca să dea în rețea între 20:00 și 22:00 tot ce au”, a explicat Gusilov, care a descris acțiunea drept „un gest de solidaritate”.

Nu toți prosumatorii au acceptat să facă acest lucru, unii considerând prea mic prețul primit pentru energia livrată. Electrica a anunțat însă un stimulent suplimentar de 40 de bani/kWh pentru prosumatorii săi care injectează energie din baterii în intervalul 19:00-22:00 în această perioadă.

Vântul și importurile devin esențiale

În timpul zilei, fotovoltaicele și eolienele pot compensa o parte importantă din energia nucleară pierdută.

„În zilele în care bate soarele puternic, avem mult fotovoltaic și avem puțin eolian, în zile când soarele nu prea bate, de obicei avem vânt”, a explicat Corina Murafa, expert în energie.

Problemele s-ar putea agrava dacă vântul scade, producția hidro este limitată și țările vecine nu mai pot exporta suficient către România.

„Scenariul negru este să nu mai bată vântul”, avertizează Eugenia Gusilov. Într-un asemenea caz, o altă plasă de siguranță rămâne reducerea consumului marilor companii.

Deocamdată, Ministerul Energiei susține că marii consumatori nu riscă deconectarea în următoarele șapte zile. Dacă situația s-ar prelungi peste două săptămâni și ar apărea simultan probleme cu importurile și producția internă, autoritățile au la dispoziție inclusiv limitarea temporară a unor consumatori industriali.

Până atunci, fiecare megawatt produs de vânt, soare, hidrocentrale sau eliberat seara din baterii înseamnă mai puțină energie scumpă pe care România trebuie să o cumpere din afara țării.

Domul de căldură revine peste Europa la final de septembrie. Ce temperaturi sunt așteptate în România