Programul „Laptele și cornul” din şcoli, regândit la Bruxelles. Ce ar putea apărea în meniul elevilor din România

Lapte integral, alternative vegetale neîndulcite pentru copiii cu alergii sau intoleranțe și mai multe produse locale, ecologice și de sezon se numără printre propunerile pentru viitorul program european destinat școlilor. Comitetul European al Regiunilor a adoptat pe 14 octombrie un aviz privind reforma, însă acesta are caracter consultativ. Produsele distribuite elevilor din România nu se schimbă automat în urma votului de la Bruxelles.

Lapte integral și alternative vegetale, printre propunerile pentru școli

Avizul privind organizarea comună a piețelor agricole și Programul UE pentru școli a fost adoptat în unanimitate în plenul Comitetului European al Regiunilor. Raportorul documentului este Alessio Mammi, reprezentant al regiunii italiene Emilia-Romagna, potrivit anunțului oficial al instituției.

Una dintre modificările susținute în proiectul analizat privește includerea explicită a laptelui integral între produsele prioritare. Propunerea Comisiei Europene punea accentul pe laptele de consum neîndulcit, degresat sau semidegresat.

Documentul propune și alternative vegetale neîndulcite, pentru a răspunde nevoilor copiilor cu alergii ori intoleranțe alimentare. Pentru fructe și legume, direcția urmărită este acordarea unei priorități mai mari produselor ecologice și de sezon.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

Dacă aceste propuneri vor fi preluate în regulile europene finale și în implementarea națională, oferta ar putea deveni mai variată. Deocamdată, părinții nu trebuie să considere că școlile sunt obligate să distribuie noile produse sau că există o dată stabilită pentru introducerea lor în România.

Citește și: Programul „Masă sănătoasă” 2026 începe în școli. Cum verifici dacă și copilul tău primește mâncare gratuită

Producătorii locali ar trebui să ajungă mai ușor la licitații

O altă schimbare urmărită este apropierea furnizorilor de școlile în care ajung alimentele. Documentul susține lanțurile scurte de aprovizionare și acordarea unei priorități produselor locale, regionale și celor cu indicații geografice recunoscute la nivel european.

Comitetul cere adaptarea procedurilor de achiziție pentru ca fermele mici și mijlocii, cooperativele și producătorii locali să poată participa efectiv. Miza este ca furnizarea alimentelor pentru școli să nu fie accesibilă doar operatorilor care pot acoperi contracte foarte mari.

Problema a fost discutată și în România, la dezbaterea „Lapte și carte”, organizată în mai la Camera Deputaților. Potrivit relatării Edupedu.ro, vicepremierul Tánczos Barna a atras atenția că loturile mari reduc șansele fermierilor și procesatorilor locali.

Reprezentanții industriei au semnalat atunci întârzieri ale licitațiilor și lipsa predictibilității contractelor. Pentru elevi, asemenea blocaje se pot traduce prin începerea distribuirii produselor la câteva luni după debutul cursurilor.

Autoritățile locale și educația alimentară, în centrul reformei

Comitetul European al Regiunilor solicită o implicare mai puternică a autorităților locale și regionale în implementarea programului, monitorizarea rezultatelor și organizarea activităților educative. Instituția arată că acestea colaborează deja, în multe state, cu producătorii și școlile.

Programul european urmărește și formarea obiceiurilor alimentare, nu doar distribuirea gratuită a alimentelor. Activitățile asociate pot ajuta copiii să înțeleagă de unde provin produsele și cum sunt obținute.

În România, această componentă rămâne puțin vizibilă în răspunsurile părinților. Conform studiului IRES prezentat la dezbaterea „Lapte și carte”, doar 5% dintre părinții chestionați au declarat că elevii participaseră la activități educative asociate programului.

Recomandările cercetării includ materiale pentru profesori, module de educație nutrițională și implicarea producătorilor locali. Este propusă și o comunicare mai bună cu familiile, astfel încât acestea să cunoască obiectivele programului.

Citește și: Programul „Cornul și Laptele”, modificat pentru noul an școlar. Ce vor primi elevii

Ce este aprobat în România și ce depinde de negocierile europene

Pentru anul școlar 2026–2027, bugetul Programului pentru școli al României a fost stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 682 din 28 august 2026, publicată în Monitorul Oficial la 31 august. Alocarea este de 802,447 milioane de lei, pentru produse și activitățile aferente programului.

Aplicarea hotărârii este menționată și într-un comunicat al Instituției Prefectului Brăila, care prezintă distribuirea laptelui și produselor lactate în anul școlar actual. Așadar, finanțarea națională nu se află doar la stadiul unui proiect discutat în octombrie.

La nivel european, avizul adoptat la Bruxelles contribuie la negocierile privind viitorul program. Comitetul Regiunilor este un organism consultativ, iar recomandările sale trebuie deosebite de legislația obligatorie.

În privința finanțării după 2027, documentul susține necesitatea unor resurse dedicate și predictibile. Scopul este ca autoritățile să poată planifica atât distribuirea alimentelor, cât și activitățile educative, fără întreruperi provocate de incertitudinea bugetară.

Muzeul Sarmalelor se deschide la București în cadrul Artisan Food Market. De ce să ajungi în weekend la festivalul producătorilor artizanali de la Biblioteca Națională