Poate un părinte să lase toată averea unui singur copil? Drepturile celorlalți moștenitori chiar dacă există testament

Un părinte poate decide prin testament cine va primi bunurile sale după deces, însă libertatea de a dispune de avere nu este nelimitată. În România, Codul civil protejează anumite categorii de moștenitori printr-o instituție numită rezerva succesorală. Astfel, simplul fapt că există un testament prin care întreaga avere este lăsată unui singur copil nu înseamnă automat că ceilalți copii nu mai au niciun drept asupra moștenirii.

Regulile sunt importante mai ales în familiile în care există mai mulți copii, iar unul dintre părinți dorește să favorizeze unul dintre ei. În funcție de componența familiei și de valoarea patrimoniului, testamentul poate produce efecte doar în limitele permise de lege.

Ce este rezerva succesorală și cine beneficiază de ea

Codul civil stabilește că rezerva succesorală reprezintă partea din moștenire la care anumite persoane au dreptul chiar împotriva voinței defunctului, exprimată prin liberalități sau dezmoștenire. Printre moștenitorii rezervatari se află soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați ai defunctului.

Pentru situația în care există mai mulți copii, cea mai importantă regulă este cea referitoare la cuantumul rezervei. Potrivit art. 1088 din Codul civil, rezerva fiecărui moștenitor rezervatar reprezintă jumătate din cota succesorală pe care acesta ar fi primit-o dacă moștenirea s-ar fi împărțit potrivit legii, fără testament sau dezmoșteniri.

Vezi și:

Cât valorează un an în plus de muncă la pensie. Diferența dintre 35 și 40 de ani lucrați

Prin urmare, un părinte nu poate folosi testamentul pentru a elimina pur și simplu dreptul unui copil la rezerva succesorală. În schimb, poate folosi partea din avere care nu este protejată de această rezervă pentru a avantaja un anumit copil.

Această parte se numește cotitate disponibilă. Codul civil o definește drept partea din bunurile moștenirii care nu este rezervată prin lege și de care defunctul poate dispune liber prin liberalități.

Exemplu: doi copii și un testament în favoarea unuia dintre ei

Situația poate fi înțeleasă mai ușor printr-un exemplu simplu.

Vezi și:

Bani de la fostul soț și după divorț. Când poate fi acordată pensia de întreținere

Copiii, în fața unor noi reguli pe internet. Europa caută soluții pentru rețelele sociale, iar experții avertizează că interdicțiile nu sunt suficiente

Să presupunem că un părinte are doi copii, nu există un soț supraviețuitor, iar averea care intră în succesiune valorează 400.000 de lei. Fără testament, fiecare copil ar avea, în principiu, o cotă legală de 50%, adică 200.000 de lei.

Rezerva succesorală a fiecărui copil este jumătate din această cotă, respectiv 25% din întreaga moștenire. În exemplul nostru, fiecare copil are o rezervă de 100.000 de lei.

Asta înseamnă că părintele poate dispune liber de partea rămasă, adică de 50% din moștenire. Prin testament, el poate favoriza unul dintre copii, dar celălalt copil trebuie să își poată primi rezerva succesorală dacă o solicită și sunt îndeplinite condițiile legale.

Într-un asemenea caz, testamentul ar putea conduce, de exemplu, la o împărțire de 300.000 de lei pentru copilul favorizat și 100.000 de lei pentru celălalt. Nu poate însă produce, prin el însuși, efectul de a lăsa celui favorizat 400.000 de lei și de a anula dreptul celuilalt copil la rezerva sa.

Calculul concret poate fi diferit dacă există și soț supraviețuitor, alți moștenitori sau donații făcute în timpul vieții. De aceea, într-o succesiune reală trebuie analizată întreaga masă succesorală, nu doar bunurile menționate în testament.

Ce se întâmplă dacă testamentul încalcă drepturile unui copil

Faptul că un testament încalcă rezerva succesorală nu înseamnă că întregul testament devine automat nul. Codul civil prevede un mecanism distinct, numit reducțiunea liberalităților excesive.

Potrivit art. 1092, după deschiderea moștenirii, liberalitățile care încalcă rezerva succesorală sunt supuse reducțiunii la cerere. Cu alte cuvinte, dreptul nu este aplicat pur și simplu din oficiu doar pentru că există un testament care favorizează un copil.

Reducțiunea poate fi cerută de moștenitorii rezervatari, de succesorii acestora și, în condițiile prevăzute de lege, de creditorii chirografari ai moștenitorilor rezervatari.

Procedura poate fi realizată prin înțelegerea celor interesați. Dacă nu există o înțelegere, reducțiunea poate fi invocată în fața instanței, pe cale de excepție sau prin acțiune, după caz. În situația în care există mai mulți moștenitori rezervatari, reducțiunea operează în limita rezervei celui care a solicitat-o și profită acestuia.

Așadar, un copil care consideră că testamentul îi afectează rezerva succesorală nu este lipsit automat de drepturi doar pentru că părintele a întocmit un testament în favoarea fratelui sau surorii sale.

Poate un părinte să lase într-adevăr totul unui singur copil?

Răspunsul depinde de situația familiei. Dacă există mai mulți copii care au calitatea de moștenitori rezervatari, părintele nu poate încălca prin testament rezerva succesorală a celorlalți.

Poate însă să îi ofere unui copil o parte mai mare decât cea pe care ar fi primit-o prin moștenirea legală, folosind în acest scop cotitatea disponibilă. Prin urmare, diferența dintre „favorizarea unui copil” și „eliminarea celorlalți copii din moștenire” este esențială din punct de vedere juridic.

De asemenea, existența unui testament nu este singurul element care trebuie analizat. Donațiile făcute în timpul vieții pot avea, în anumite situații, relevanță la stabilirea dacă rezerva succesorală a fost încălcată. În plus, prezența unui soț supraviețuitor schimbă calculul cotelor succesorale.

În concluzie, un părinte poate lăsa prin testament mai mult unui singur copil, dar nu poate dispune liber de partea din avere rezervată prin lege celorlalți moștenitori rezervatari. Dacă o dispoziție testamentară depășește cotitatea disponibilă și afectează rezerva unui copil, acesta poate cere reducțiunea liberalității excesive, în condițiile prevăzute de Codul civil.

Pentru un caz concret, cotele nu trebuie calculate doar după numărul copiilor: contează și existența soțului supraviețuitor, gradul de rudenie, acceptarea moștenirii, eventualele donații și bunurile care formează efectiv masa succesorală.

Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.