Palatul Telefoanelor de pe Calea Victoriei este de vânzare. Prețul cerut pentru clădirea care a adus aerul New York-ului în București

Una dintre cele mai cunoscute clădiri de pe Calea Victoriei își caută un nou proprietar. Orange a scos la vânzare Palatul Telefoanelor din București, monumentul Art Deco care, în urmă cu aproape un secol, părea un adevărat zgârie-nori într-o Capitală dominată încă de clădiri în stil clasic. Prețul net cerut este de 25,8 milioane de euro.

Palatul Telefoanelor se vinde prin licitație

Imobilul are în prezent o suprafață de 11.764 de metri pătrați și este amplasat pe un teren de 2.252 de metri pătrați. Vânzarea se va face prin licitație, pe baza unor oferte depuse în plic închis.

Clădirea a ajuns în portofoliul Orange în contextul preluării fostelor operațiuni Telekom Romania Communications și al fuziunii juridice dintre Orange Romania și Orange Romania Communications.

Nu este, de altfel, prima dată când Palatul Telefoanelor este pregătit pentru vânzare. În urmă cu aproximativ un deceniu, imobilul fusese ofertat inclusiv pe OLX, iar ANCOM analizase posibilitatea achiziției, dar a renunțat ulterior.

Vezi și:

Ai 35 de ani de muncă și mai lucrezi încă trei. Câți bani în plus poți primi la pensie pentru anii 36, 37 și 38

Mai recent, planurile păreau să meargă într-o altă direcție. Palatul a fost redeschis după modernizare, Orange urmărind să își grupeze echipele din București în acesta și în clădirea Tandem din apropiere.

Un zgârie-nori pe Calea Victoriei anilor ’30

Povestea Palatului Telefoanelor începe în septembrie 1931, când au demarat lucrările de construcție. Proiectul a fost realizat de arhitectul american Louis Seabury Weeks, iar arhitectul român Edmond Van Saanen-Algi s-a ocupat de punerea sa în aplicare și de detalii.

La finalizarea sa, în 1933, clădirea avea 52 de metri înălțime, subsol, parter, mezanin și 11 etaje. În Bucureștiul acelor ani, silueta sa verticală era spectaculoasă.

Palatul venea cu o estetică inspirată de modernismul occidental și de zgârie-norii americani. Fațada simplificată și structura sa modernă contrastau puternic cu arhitectura mult mai ornamentată care domina Calea Victoriei.

Importanța noii construcții era însă mai mult decât arhitecturală. Palatul trebuia să fie centrul unei tehnologii care schimba radical modul în care oamenii comunicau, iar la inaugurarea oficială din 24 aprilie 1933 a participat Regele Carol al II-lea.

Bucureștiul trăia între vechi și nou

Palatul Telefoanelor a apărut într-un București care încerca să țină pasul cu marile capitale occidentale, dar care păstra încă o puternică atmosferă Belle Époque.

Arhitectul Dorin Ștefan a descris această lume printr-o imagine greu de uitat: Josephine Baker, una dintre marile vedete internaționale ale epocii, ajunsese la București și se plimba pe Calea Victoriei într-o trăsură trasă de un struț, oprindu-se la Capșa.

În același peisaj urban avea să apară Palatul Telefoanelor, cu liniile sale simple și influențele americane. Contrastul spune multe despre transformarea Capitalei: lângă cafenelele, hotelurile și palatele vechi apărea o clădire dedicată telecomunicațiilor, construită după principii arhitecturale radical diferite.

Două etaje noi și zeci de ani de transformări

Palatul nu și-a păstrat însă exact forma inițială. Între 1940 și 1946 a fost supraetajat cu două niveluri și extins pe latura Matei Millo – Ion Oteteleșanu.

A rămas un punct important al telecomunicațiilor și în perioada comunistă, iar după 1990 au început lucrări ample pentru conservarea și adaptarea lui.

Între 1995 și 2001 au fost realizate lucrări importante de consolidare. Un nou proces de consolidare și modernizare a început în 2018, pentru adaptarea clădirii la cerințele actuale privind rezistența și securitatea la incendiu. Lucrările au fost finalizate în 2024, după investiții de peste 7 milioane de euro.

Noul proprietar cumpără și un monument istoric

Statutul clădirii face însă ca Palatul Telefoanelor să nu fie un imobil obișnuit de birouri. Este înscris pe Lista Monumentelor Istorice ale Municipiului București și se află în Zona Protejată nr. 16 „Stradă simbol a orașului Calea Victoriei”, cu grad maxim de protecție.

Sunt protejate nu doar elementele clădirii, ci și valorile arhitecturale și urbanistice ale zonei, ceea ce înseamnă că posibilitățile de intervenție ale viitorului proprietar sunt condiționate de regimul de protecție.

La aproape un secol de la momentul în care silueta sa de 52 de metri simboliza intrarea Bucureștiului în epoca telecomunicațiilor moderne, Palatul Telefoanelor intră astfel într-o nouă etapă. De această dată, una dintre clădirile-emblemă ale Căii Victoriei are și un preț: 25,8 milioane de euro, fără TVA.

BYD a pornit ca producător de baterii și a ajuns gigant auto. Cum și-a construit imperiul care concurează astăzi cu Tesla