O lume de 100 de miliarde de ori mai mică decât un atom este tot mai aproape de a fi explorată la CERN
O particulă care există pentru o fracțiune infimă de secundă poate spune ceva despre fenomene aflate dincolo de capacitatea de observare directă a acceleratoarelor. Pe această idee se bazează un rezultat anunțat la CERN, care readuce în discuție zeptoversul, domeniul distanțelor extrem de mici.
Fizicienii au găsit indicii despre o dezintegrare căutată de 42 de ani. Playtech a prezentat rezultatul obținut de experimentul LHCb. Pentru a înțelege semnificația lui, contează însă diferența dintre măsurarea efectelor unor particule și observarea directă a unei structuri microscopice.
Cât de mic este un zeptometru
Un zeptometru reprezintă 10−21 metri, adică un metru împărțit la 1.000 de miliarde de miliarde. La această scară se referă termenul zeptovers, folosit în explicațiile despre cercetare. Denumirea descrie un domeniu al fizicii particulelor, fără să desemneze un univers separat, descoperit în interiorul atomului.
Fizicienii caută semne indirecte ale unor particule necunoscute, inclusiv ale unora prea grele pentru a fi produse în coliziunile LHC. CERN explică faptul că asemenea particule ar putea influența probabilitatea anumitor dezintegrări. O abatere de la frecvența prevăzută de teorie ar constitui un indiciu pentru investigații suplimentare.
Ce au măsurat cercetătorii în experimentul LHCb
Rezultatul privește mezonul Bd, o particulă care conține un cuarc beauty, și transformarea sa într-un muon și un antimuon. Muonul seamănă cu electronul, dar este mai greu. Procesul studiat este prevăzut să apară aproximativ o dată la zece miliarde de asemenea dezintegrări.
Analiza a combinat date din 2024 și 2025 cu măsurători din perioada 2011–2018. Potrivit UK Research and Innovation, detectorul modernizat colectează informații de până la cinci ori mai repede. Identificarea particulelor și metodele de învățare automată au ajutat la separarea semnalului rar de celelalte procese înregistrate.
Semnificația statistică a rezultatului este de 3,2 sigma, suficientă pentru a vorbi despre indicii ale procesului. Pragul folosit pentru declararea unei descoperiri în fizica particulelor este însă de cinci sigma. Echipa are nevoie de mai multe date pentru confirmare.
De ce rezultatul nu înseamnă că a fost găsită materia întunecată
Măsurătoarea este compatibilă cu predicțiile Modelului Standard, teoria care descrie particulele cunoscute și majoritatea interacțiunilor fundamentale. Experimentul nu a identificat o particulă nouă și nu a detectat materia întunecată. Rezultatul restrânge însă posibilitățile pentru teoriile care propun fenomene dincolo de modelul actual.
Universitatea Cambridge precizează că rezultatele nu trecuseră încă prin evaluarea colegială la anunțul din 3 noiembrie. Harry Cliff, unul dintre cercetătorii care au condus analiza, descrie progresul ca pe apropierea de explorarea zeptoversului. O nouă modernizare LHCb, planificată pentru mijlocul anilor 2030, ar putea crește de încă zece ori ritmul colectării datelor și precizia acestor teste.