Neanderthalienii nu erau mai puțin inteligenți decât noi: de ce au dispărut, de fapt

Mult timp, ideea dominantă a fost simplă, neanderthalienii au dispărut pentru că erau mai puțin inteligenți decât Homo sapiens. Doar că noile cercetări schimbă radical această perspectivă și pun sub semnul întrebării unul dintre cele mai populare mituri despre evoluția umană.

Deși nu avem acces direct la creierul acestor hominizi dispăruți, studiile pe cranii sugerează că diferențele dintre ei și oamenii moderni nu erau atât de mari pe cât s-a crezut. Mai mult, în unele cazuri, neanderthalienii aveau chiar cutii craniene ușor mai mari.

Problema reală nu pare să fi fost inteligența, ci altceva mult mai subtil.

Diferențele cognitive, mai mici decât credeam

Cercetătorii au comparat structura și volumul creierului între diferite populații umane moderne și au ajuns la o concluzie surprinzătoare: variațiile dintre grupuri actuale sunt uneori mai mari decât cele dintre neanderthalieni și oamenii moderni preistorici, se arată în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vezi și:

Ce autostrăzi ar putea fi inaugurate până la finalul anului 2026. Peste 250 de kilometri de drum de mare viteză sunt așteptați

Cu alte cuvinte, dacă ar fi trăit astăzi, diferențele cognitive dintre cele două specii ar fi fost probabil greu de observat. Nu vorbim despre un „salt” major de inteligență care să explice dispariția unei întregi populații.

Această idee este susținută și de descoperiri arheologice. Neanderthalienii nu erau deloc primitivi: realizau picturi rupestre, foloseau ornamente și construiau structuri care indică gândire simbolică și capacitate de planificare.

Toate acestea sugerează un nivel de complexitate mentală comparabil cu cel al oamenilor moderni.

Atunci… de ce au dispărut?

Dacă nu inteligența a fost problema, ce s-a întâmplat? Răspunsul pare să țină mai mult de demografie decât de biologie.

Neanderthal și Homo sapiens au coexistat în Europa timp de mii de ani, undeva între 2.600 și 5.400 de ani. Este o perioadă prea scurtă pentru ca o specie să o elimine complet pe cealaltă doar printr-un avantaj intelectual minor.

O ipoteză tot mai acceptată este că populațiile de neanderthalieni erau mai mici și mai fragmentate. În timp, oamenii moderni, mai numeroși, au ajuns să domine și, în esență, să „absoarbă” genetic aceste grupuri.

Practic, nu a fost o dispariție bruscă, ci un proces lent de integrare și diluare genetică.

Concluzia? Povestea nu este despre cine era „mai deștept”. Este despre număr, adaptare și, probabil, un pic de noroc evolutiv.

Iar asta schimbă complet modul în care privim relația dintre noi și oamenii din Neanderthal.

VIDEO | Roboții prezentați ca mândria tech a Rusiei s-au făcut de râs. Umanoizi care nu știau cum îi cheamă și „fotbaliști” mai mult pe tușă decât pe teren