Muzeele încep să folosească ghizi AI. De ce nu toată lumea este încântată de schimbare

Inteligența artificială își face loc într-un domeniu în care, până de curând, tehnologia avea un rol discret. Tot mai multe muzee din lume testează ghizi virtuali bazați pe AI, capabili să răspundă la întrebări, să personalizeze tururile și chiar să adapteze explicațiile în funcție de vârsta sau interesele fiecărui vizitator.

Potrivit unui articol publicat de Financial Times, instituțiile culturale văd în inteligența artificială o oportunitate de a atrage public mai tânăr și de a face expozițiile mai accesibile, într-o perioadă în care multe muzee se confruntă cu bugete reduse și cu un interes tot mai scăzut pentru vizitele clasice.

Cum funcționează un ghid AI într-un muzeu

În locul unui tur audio standard sau al explicațiilor scrise pe panouri, vizitatorii pot discuta direct cu un asistent AI de pe telefon. Acesta răspunde la întrebări despre exponate, explică simboluri, recomandă trasee în funcție de timpul disponibil și poate adapta informațiile pentru copii, adulți sau turiști străini.

Un exemplu este Thinktank Birmingham Science Museum, unde ghidul AI „Tellme” poate fi accesat direct din browser, fără instalarea unei aplicații. Vizitatorii îndreaptă telefonul către un obiect din muzeu și primesc explicații interactive, completate cu informații suplimentare dacă aleg să aprofundeze subiectul.

Nu este pentru prima dată când AI-ul încearcă să schimbe modul în care interacționăm cu informația. Noi am mai scris despre evoluția asistenților AI precum ChatGPT, Gemini, Claude și Grok, care încep să fie integrați în tot mai multe servicii de zi cu zi.

O experiență mai personală, dar și noi semne de întrebare

Susținătorii proiectelor spun că un ghid AI poate face muzeele mai prietenoase pentru publicul larg. În locul unui discurs identic pentru toți vizitatorii, fiecare persoană poate primi explicații adaptate nivelului său de cunoștințe și poate aprofunda exact subiectele care o interesează.

Totuși, există și critici. Specialiștii atrag atenția că modelele AI pot oferi informații inexacte sau pot simplifica excesiv contexte istorice și culturale complexe. În plus, apare și problema protecției datelor personale, dacă vizitatorii folosesc servicii personalizate bazate pe întrebările și preferințele lor.

Subiectul se leagă de o tendință mai largă. Noi am explicat deja cum companiile încearcă să facă inteligența artificială mai responsabilă și mai apropiată de modul în care gândesc oamenii. Muzeele reprezintă unul dintre cele mai noi domenii în care această provocare devine vizibilă.

Cel mai probabil, ghizii virtuali nu îi vor înlocui prea curând pe curatorii și ghizii umani. Ei pot însă transforma vizita într-o experiență mai interactivă și mai accesibilă, mai ales pentru generațiile obișnuite să primească răspunsuri instantaneu de la un asistent AI.