Miliardarii au descoperit o nouă investiție: fosilele de dinozaur. Cercetătorii avertizează că moda bogaților poate afecta grav știința
Scheletele de dinozauri și fosilele rare au început să fie tratate tot mai mult precum operele de artă, iar sumele uriașe plătite de colecționarii bogați provoacă îngrijorare în lumea științifică. Potrivit The Guardian, paleontologii avertizează că muzeele și universitățile nu mai pot concura financiar pentru unele dintre cele mai importante descoperiri, ceea ce înseamnă că exemplare cu o valoare științifică uriașă pot ajunge în colecții inaccesibile cercetătorilor.
Problema a revenit în atenție după vânzarea uneia dintre cele mai importante colecții britanice de fosile jurasice. Cele 318 exemplare adunate de colecționarul Chris Moore pe celebra Jurassic Coast din Dorset au ajuns la Natural History Museum Abu Dhabi. Printre ele se găsesc ihtiozauri, pești, crustacee și fosile despre care specialiștii cred că ar putea aparține chiar unor specii necunoscute până acum.
O colecție spectaculoasă a părăsit Marea Britanie pentru Abu Dhabi
Colecția lui Chris Moore fusese oferită mai întâi Natural History Museum din Londra și Museum Wales, însă instituțiile britanice nu au reușit să o cumpere. Prețul solicitat ar fi fost de ordinul zecilor de milioane, fiind descris de o sursă drept o sumă de opt cifre, în timp ce muzeele s-au confruntat cu probleme de finanțare, spațiu de depozitare și costurile necesare conservării unei colecții atât de mari.
Vânzarea nu a încălcat legislația, însă a fost descrisă de specialiști drept o pierdere pentru patrimoniul britanic. Fosilele descoperite în Regatul Unit nu beneficiază de același sistem de protecție precum anumite obiecte arheologice sau opere de artă considerate „comori naționale”. În cazul colecției Moore, rezultatul este că materialul provenit dintr-una dintre cele mai cunoscute regiuni paleontologice britanice poate fi văzut acum la mii de kilometri distanță, în Abu Dhabi.
Cazul nu este izolat. Piața fosilelor a crescut enorm în ultimii ani, iar un schelet de Tyrannosaurus rex numit „Gus” s-a vândut cu 50,1 milioane de dolari, stabilind un record și demonstrând cât de mult sunt dispuși colecționarii să plătească pentru asemenea exemplare.
Dinozaurii au devenit obiecte de lux pentru cei foarte bogați
Fosilele au fost cumpărate și vândute de multă vreme, dar specialiștii spun că situația s-a schimbat odată cu apariția unor cumpărători capabili să ofere zeci de milioane de dolari. Un schelet spectaculos nu mai este văzut doar ca material pentru cercetare sau exponat de muzeu, ci poate deveni o piesă de colecție, o investiție sau un simbol al statutului proprietarului.
Un exemplu celebru este Stegosaurusul „Apex”. Fosila a fost vândută în 2024 pentru 44,6 milioane de dolari, deși estimarea inițială era de numai 4–6 milioane de dolari. Cumpărătorul a fost miliardarul american Ken Griffin. În cazul său, povestea a avut însă o evoluție favorabilă cercetării, pentru că exemplarul a fost pus la dispoziția publicului prin intermediul unui muzeu.
Nu toate fosilele vândute au însă aceeași soartă. Un exemplar cumpărat de un colecționar privat poate dispărea într-o locuință, într-un depozit sau într-o colecție la care cercetătorii nu au acces. Iar pentru paleontologi aceasta este diferența esențială dintre o fosilă expusă într-un muzeu și una aflată într-o colecție privată.
Problema devine și mai serioasă atunci când prețurile stabilite la licitații influențează întreaga piață. Dacă un T. rex valorează zeci de milioane de dolari, proprietarii unor noi descoperiri au un stimulent financiar evident să le vândă celui mai bogat cumpărător, nu unei universități sau unui muzeu cu un buget limitat.
De ce pierderea unei fosile poate însemna și pierderea unor descoperiri științifice
Pentru un colecționar, un schelet spectaculos poate fi un obiect decorativ unic. Pentru un paleontolog, același schelet reprezintă însă date. Oasele pot fi măsurate din nou, scanate cu tehnologii care nu existau în momentul descoperirii și comparate cu alte exemplare găsite peste ani sau chiar peste decenii.
Tocmai acesta este motivul pentru care accesul permanent este atât de important. O ipoteză formulată astăzi poate fi testată din nou peste 20 de ani, folosind tehnologii complet diferite. De altfel, cercetările recente asupra originii dinozaurilor arată cât de mult depinde reconstruirea istoriei vieții de registrul fosil disponibil și de posibilitatea cercetătorilor de a compara descoperiri din epoci și regiuni diferite.
Unii specialiști susțin că accesul temporar oferit de un proprietar privat nu rezolvă complet problema. Colecția poate fi revândută, mutată sau împărțită, iar următorul proprietar nu este obligat să permită cercetarea. Într-un muzeu recunoscut, în schimb, misiunea instituției este tocmai păstrarea, catalogarea și conservarea materialului pe termen lung.
Situația a determinat inclusiv politicieni britanici să solicite schimbarea legislației. Una dintre propuneri este ca fosilele cu importanță excepțională să poată fi încadrate drept „comori naționale”, ceea ce ar permite impunerea temporară a unei interdicții de export și ar oferi muzeelor timp pentru strângerea banilor necesari achiziției. Au fost propuse și un registru național al fosilelor importante și obligația ca instituțiile britanice să fie informate înaintea unor vânzări.
Există însă și reversul problemei. Colecționarii profesioniști joacă un rol important în descoperirea fosilelor, mai ales în regiuni precum Jurassic Coast, unde eroziunea poate scoate la suprafață exemplare care, dacă nu sunt recuperate rapid, pot fi distruse de mare. O interdicție totală asupra colectării sau comercializării ar putea avea astfel consecințe nedorite.
Miza nu este, așadar, dacă oamenii bogați au voie să fie fascinați de dinozauri. Problema apare atunci când valoarea financiară a unei fosile ajunge atât de mare încât valoarea sa științifică devine secundară. Iar într-o piață în care un singur schelet poate costa zeci de milioane de dolari, muzeele riscă să privească de pe margine cum bucăți literalmente irepetabile din istoria Pământului ajung la cel care oferă cel mai mult.