James Webb găsește apă lângă gaura neagră din centrul Căii Lactee. Descoperirea îi surprinde pe astronomi
Astronomii au descoperit urme de apă într-unul dintre cele mai ostile locuri din galaxia noastră. Observațiile realizate cu Telescopul Spațial James Webb au identificat apă în jurul stelei IRS 3, aflată la numai 0,55 ani-lumină de Sagittarius A*, gaura neagră supermasivă din centrul Căii Lactee. Potrivit Live Science, este pentru prima dată când apa este detectată atât de aproape de gaura neagră centrală a galaxiei noastre.
Descoperirea este importantă deoarece regiunea este dominată de radiații intense și de condiții extreme. Cercetătorii nu erau siguri că moleculele și praful produse de stelele aflate la finalul vieții pot supraviețui într-un asemenea mediu. IRS 3 arată acum că procesul poate continua chiar și foarte aproape de Sagittarius A*.
O stea muribundă ascunde apă la 26.000 de ani-lumină de Pământ
IRS 3 se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ și este o stea îmbătrânită, aflată într-o etapă numită ramura asimptotică a gigantelor. În această perioadă, stelele devin mari și foarte luminoase, iar temperaturile lor exterioare sunt relativ scăzute.
În același timp, ele pierd cantități importante de materie. Vânturile stelare aruncă în spațiu gaz și praf, construind în jurul stelei un înveliș uriaș. Acest material poate contribui ulterior la formarea unor noi stele și planete.
În cazul IRS 3, James Webb a permis astronomilor să studieze acest înveliș mult mai atent. Telescopul a arătat că structura de praf se întinde până la aproximativ 10.000 de unități astronomice de stea.
În aceeași regiune au mai fost făcute descoperiri spectaculoase. Cercetătorii au identificat, de exemplu, indicii privind o posibilă „verigă lipsă” a găurilor negre în apropierea Sagittarius A*, ceea ce confirmă cât de complex este centrul Căii Lactee.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/08/D8ve667cpihySn6B5QBSSj-1024-80.j-800x450.jpg)
Această imagine arată poziția stelei IRS 3. /imagine: ESA/Webb, NASA & CSA, F. Peißker, J. Lu, F. Yusef-Zadeh, N. B. Sabha, C. Chan
James Webb a schimbat ce știm despre compoziția stelei IRS 3
Pentru noul studiu, cercetătorii au combinat informații obținute de camera în infraroșu apropiat NIRCam cu datele instrumentului MIRI, care analizează universul în infraroșu mediu.
A fost pentru prima dată când astronomii au obținut un spectru continuu în infraroșu mediu al acestei stele. Datele au permis identificarea compoziției prafului și au schimbat o concluzie mai veche despre IRS 3.
Steaua fusese considerată anterior bogată în carbon. Noile observații au arătat însă semnale puternice asociate silicaților, formați din siliciu și oxigen. Asta indică o chimie bogată în oxigen.
Și mai interesantă a fost detectarea urmelor de apă în interiorul învelișului stelar. Moleculele au reușit să supraviețuiască în ciuda radiației puternice din apropierea unei găuri negre supermasive.
Telescopul James Webb continuă astfel să schimbe imaginea astronomilor despre mediile extreme. Observatorul a oferit recent informații importante inclusiv despre modul în care se hrănesc găurile negre, arătând procese care înainte puteau fi studiate doar indirect.
Apa poate supraviețui într-un mediu considerat aproape imposibil
IRS 3 se află la doar aproximativ 0,55 ani-lumină de Sagittarius A*. Pentru comparație, gaura neagră supermasivă are o masă de aproximativ patru milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui și domină gravitațional regiunea centrală a galaxiei.
Modelele realizate de cercetători estimează că IRS 3 are de aproximativ șase ori masa Soarelui și o vârstă de circa 72 de milioane de ani. Luminozitatea sa ar fi de aproape 60.000 de ori mai mare decât cea a stelei noastre.
Temperatura prafului din jur variază enorm. În apropierea stelei poate ajunge la aproximativ 927 de grade Celsius, în timp ce în zonele exterioare ale învelișului scade până spre minus 173 de grade Celsius.
Faptul că apa și praful pot exista în acest mediu sugerează că stelele îmbătrânite pot continua să împrăștie material în galaxie chiar și în apropierea unei găuri negre supermasive. Acest proces este important pentru înțelegerea modului în care materia este reciclată în galaxii.
James Webb a oferit deja surprize similare în studierea obiectelor din Calea Lactee și din afara ei. Inclusiv analiza apei din obiecte cosmice foarte vechi le permite astronomilor să reconstruiască istoria chimică a galaxiei.
Noua descoperire arată că centrul Căii Lactee nu este doar un loc violent. Chiar lângă Sagittarius A*, materia necesară pentru formarea unor noi generații de obiecte cosmice poate continua să existe și să circule.