Greșeala pe care o fac părinții când aleg meditațiile la matematică. De ce orele individuale nu sunt mereu mai eficiente

Greșeala pe care o fac părinții când aleg meditațiile la matematică. De ce orele individuale nu sunt mereu mai eficiente
Când ajută mai mult meditațiile în grup. Explicațiile a doi profesori de matematică / Foto: Profimedia
Ionuț Vieriu
Google Urmărește pe Google

Alegerea meditațiilor individuale înainte de evaluarea nivelului copilului poate duce la o formulă de pregătire care nu răspunde nevoilor sale. Doi profesori de matematică explică de ce atenția exclusivă a unui profesor nu garantează rezultate mai bune și în ce situații lucrul într-un grup mic poate ajuta. Contează lacunele elevului, obiectivul urmărit și felul în care exersează între ședințe.

Evaluarea copilului trebuie să vină înaintea alegerii meditațiilor

Otilia Iamandi, profesoară de matematică din Iași, spune că unii părinți solicită de la început pregătire individuală, de regulă o dată pe săptămână. În opinia sa, programul trebuie stabilit după ce profesorul identifică nivelul elevului și noțiunile care trebuie recuperate.

„Atunci când preiau un elev, consider esențial să stabilim câteva lucruri: care este nivelul real de pregătire, ce lacune trebuie recuperate, care este obiectivul urmărit, de câte ședințe este nevoie și cu ce frecvență? Abia după această evaluare putem construi un program de lucru realist și eficient”, explică profesoara într-un interviu pentru Totul Despre Mame.

Andrei Octavian Dobre, profesor la Colegiul Național „Nichita Stănescu” din Ploiești, atrage atenția și asupra diferenței dintre rezultatele de la clasă și pregătirea pentru examen. O lucrare susținută imediat după predarea unui capitol verifică o parte limitată din materia necesară la Evaluarea Națională.

„La Evaluarea Națională, elevii trebuie pregătiți nu doar din materia clasei a VIII-a, ci și din anii anteriori, deci o recapitulare pe capitole. Notele de la clasă pot fi înșelătoare: o lucrare dată la finalul unei unități de învățare verifică doar o mică parte din ceea ce se cere la examen. Mult mai relevante sunt simulările periodice.”

Ce poate câștiga elevul din pregătirea într-un grup mic

Într-o grupă compatibilă, elevii pot compara metodele de rezolvare și pot învăța din întrebările colegilor. Otilia Iamandi pune accentul pe interacțiune, argumentarea soluțiilor și competiția constructivă.

„Uneori, explicația unui coleg este cea care clarifică o idee pe care elevul nu a înțeles-o din prima explicație a profesorului”, spune aceasta.

Profesoara precizează că eficiența depinde de nivelul elevilor, obiectivele lor și capacitatea profesorului de a coordona activitatea.

Andrei Dobre recomandă, la rândul său, grupele mici pentru mulți dintre elevi.

„Cred că, pentru majoritatea elevilor, meditațiile în grupuri mici sunt mai eficiente. Competiția și felul în care colegii abordează o problemă îi dezvoltă și îi motivează.”

Pregătirea în grup nu funcționează însă în orice condiții. Diferențele mari de nivel și un ritm care îi lasă constant în urmă pe unii copii pot reduce avantajele acestei formule.

Citește și: Meditațiile, o a doua școală plătită de părinți. Cât ajunge să coste pregătirea unui elev într-un singur an

Când sunt utile orele individuale și câte ședințe sunt necesare

Pentru elevii care au lacune importante, lucrul individual poate fi o etapă de recuperare. Profesorul poate reveni asupra noțiunilor de bază, fără ca elevul să fie nevoit să urmeze ritmul unui grup mai avansat.

„Pregătirea individuală o recomand mai ales elevilor cu un nivel de cunoștințe foarte scăzut, până când pot fi aduși la nivelul la care să lucreze într-o grupă”, explică Andrei Dobre.

În privința frecvenței, cei doi profesori au abordări diferite. Otilia Iamandi consideră că numărul ședințelor trebuie decis după evaluarea inițială, în timp ce Andrei Dobre spune că, în formula sa de pregătire, o întâlnire săptămânală este suficientă.

Acesta descrie ședințe de două ore pentru elevii din anii terminali și de aproximativ 90 de minute pentru ceilalți.

„Pentru progres, contează mai mult felul în care copilul lucrează între ședințe decât numărul de ore. Este esențial ca elevul să exerseze acasă problemele date de profesor.”

Citește și: Ce se întâmplă dacă un elev scrie „selfie”, „cool” sau „fake” la Bacalaureat sau Evaluarea Națională. Răspunsul Ministerului Educației

Cum pot observa părinții dacă pregătirea dă rezultate

Andrei Dobre urmărește cât din tema primită reușește elevul să rezolve și evoluția rezultatelor la simulări. Recomandă și discuții între copil, părinte și profesor, în care elevul să poată spune sincer ce înțelege și unde întâmpină dificultăți.

„Un semn bun este ca, după fiecare oră, copilul să plece cu sentimentul că a înțeles ceva nou și că se descurcă mai bine decât înainte”, explică profesorul.

Acesta avertizează și asupra temelor copiate cu ajutorul inteligenței artificiale, fără înțelegerea rezolvării. Profesorul nu mai poate identifica greșelile reale și poate primi o imagine incorectă asupra pregătirii copilului.

„Este ca și cum te-ai duce la doctor cu analizele altui pacient și ai aștepta să primești tratamentul corect”, spune Andrei Dobre.

El precizează că meditațiile nu sunt obligatorii pentru orice elev și că a avut copii care au obținut nota 10 doar prin pregătirea realizată la clasă.