Filmul despre violențele din Iran care nu a fost filmat niciodată. Toate imaginile au fost create cu AI

Violențele din Iran au fost reale. Imaginile din filmul care le reconstituie, însă, nu au fost filmate niciodată cu o cameră. „Dreams of Violets”, un docudrama de 75 de minute prezentat în premieră mondială la Tribeca Festival, marchează un moment important pentru industria filmului: este una dintre primele producții de lungmetraj live-action create integral cu ajutorul inteligenței artificiale și acceptate într-un festival major.

Filmul este semnat de Ash Koosha, artist și cineast născut în Iran, stabilit la Londra, care a lucrat alături de fratele său, Pooya Koosha, conform NY Times. Povestea pornește de la represiunea violentă a autorităților iraniene împotriva protestatarilor, într-un moment în care accesul la informații, imagini și mărturii a fost sever limitat. Când internetul a fost blocat la Teheran, doar câteva videoclipuri și fotografii au reușit să iasă din țară. Pentru Koosha, tocmai această absență a imaginilor a devenit punctul de plecare al filmului.

Un film făcut fără actori, camere sau decoruri

„Dreams of Violets” nu are actori reali, nu are platouri, nu are camere de filmat și nu are scene turnate în sensul clasic. Fiecare cadru a fost generat cu ajutorul inteligenței artificiale, pornind de la un scenariu scris de Ash Koosha și de la un flux de lucru construit special pentru această producție. Pe ecran apar străzi în flăcări, forțe de ordine, explozii, oameni speriați și copii martori la haos, dar totul a fost creat dintr-un apartament din Londra.

Regizorul spune că viteza a fost esențială. În momente de criză, jurnaliștii încearcă să verifice informații, organizațiile umanitare încearcă să documenteze abuzuri, iar artiștii caută forme prin care să spună povești care altfel ar putea dispărea. Pentru Koosha, filmul este mai degrabă un memorial vizual decât un documentar tradițional. Nu pretinde că înlocuiește jurnalismul, ci încearcă să redea o realitate care, în lipsa imaginilor verificabile, risca să rămână invizibilă.

Vezi și:

Cum a obținut un pensionar o pensie mai mare cu o simplă cerere. Decizia care poate interesa mii de români

Bugetul producției este la fel de surprinzător ca metoda de lucru. Potrivit producătorului executiv Tom Rogers, filmul a costat aproximativ 2.000 de dolari. Într-o industrie în care chiar și producțiile independente pot ajunge rapid la sume uriașe, acest detaliu a atras atenția, dar a și alimentat discuțiile despre viitorul filmelor realizate cu AI.

Hollywoodul începe să accepte AI-ul, dar controversele rămân

Prezența filmului la Tribeca Festival arată că o parte a Hollywoodului începe să privească inteligența artificială nu doar ca pe o amenințare, ci și ca pe un instrument artistic. Jane Rosenthal, producătoare importantă și cofondatoare a festivalului Tribeca, a apărat utilizarea tehnologiei în cazul acestui film, spunând că producția nu ar fi existat fără AI. În viziunea ei, tehnologia nu înlocuiește oameni aici, ci îi oferă unui artist un nou mod de exprimare.

Totuși, subiectul rămâne extrem de sensibil. În ultimii ani, AI-ul generativ a fost una dintre marile teme de conflict în industria de film și televiziune, inclusiv în timpul grevelor de la Hollywood din 2023. Actorii, scenariștii și echipele de producție se tem că studiourile vor folosi astfel de instrumente pentru a reduce costuri, a elimina locuri de muncă și a accelera producția fără aceleași standarde etice sau artistice.

Vezi și:

Actorii AI nu vor primi Oscar „în viața lor”. Hollywoodul spune că premiile rămân doar pentru oameni reali, momentan

„Mercy”, filmul de pe Amazon Prime în care AI-ul decide cine trăiește și cine moare: Chris Pratt intră într-o cursă pe care nu prea ai cum s-o ignori

Reacțiile publicului de la Tribeca au fost împărțite. Unii spectatori au spus că imaginile păreau evident generate de AI, cu secvențe rigide sau artificiale. Alții au fost surprinși de cât de realist arătau personajele și decorurile. Au existat și critici dure: unele scene au fost comparate cu grafica jocurilor vechi, iar emoțiile personajelor au fost considerate insuficient de convingătoare.

Întrebarea grea: poate AI-ul să redea suferința reală?

Marea dilemă a filmului nu ține doar de tehnologie, ci de etică. Cât de legitim este să reprezinți atrocități reale prin imagini generate artificial? Poate un film creat cu AI să transmită aceeași forță ca imaginile documentare autentice? Sau, dimpotrivă, riscă să transforme trauma într-o simulare spectaculoasă?

„Dreams of Violets” nu oferă un răspuns simplu. Tocmai de aceea a devenit unul dintre cele mai discutate titluri ale festivalului. Filmul vine într-un moment în care AI-ul nu mai este doar o curiozitate tehnologică, ci o unealtă care intră tot mai agresiv în cinema, televiziune, publicitate și jurnalism vizual.

Pentru susținătorii săi, producția demonstrează că inteligența artificială poate da voce unor povești imposibil de filmat. Pentru critici, ea arată cât de rapid se poate estompa granița dintre mărturie, reconstrucție și ficțiune. Iar pentru industria filmului, „Dreams of Violets” este un semnal clar: viitorul în care un lungmetraj poate fi creat fără camere, actori sau decoruri nu mai este o ipoteză. A început deja.

Filmul de pe Netflix care a cucerit România e prost dacă îl iei în serios, dar perfect dacă n-ai chef să gândești într-o duminică