Experții identifică 17 amenințări majore pentru sănătatea omenirii până în 2100. Două au chiar „potențial de extincție”

Un nou raport publicat în The Lancet pune pe aceeași hartă de risc probleme aparent foarte diferite, de la hipertensiune și obezitate până la pandemii, schimbări climatice, conflicte militare și inteligență artificială. Comisia internațională care a realizat analiza a identificat 17 amenințări considerate „catastrofale” pentru sănătatea globală până în anul 2100, iar două dintre acestea – conflictul nuclear și utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale – sunt încadrate separat ca având „potențial de extincție”, potrivit The Lancet Commission on 21st Century Global Threats to Health.

Formularea este importantă: cercetătorii nu spun că aceste două scenarii sunt probabile și nici că omenirea se va confrunta inevitabil cu dispariția până la sfârșitul secolului. Dimpotrivă, probabilitatea lor este evaluată drept redusă. Sunt evidențiate pentru că, în cazul în care s-ar produce, impactul potențial ar fi incomparabil mai mare decât în cazul celorlalte riscuri analizate.

Care sunt cele 17 amenințări identificate de experți

Comisia a analizat sute de riscuri și a selectat 17 pentru care există atât suficiente date pentru modelare, cât și posibilitatea unor intervenții prin politici publice, finanțare sau inovație. Evaluarea acoperă 204 țări și teritorii și perioada 2025–2100.

Lista cuprinde utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale și conflictul nuclear, cele două amenințări cu potențial de extincție, precum și alte 15 riscuri considerate catastrofale: poluarea aerului, rezistența antimicrobiană, malnutriția infantilă, schimbările climatice, conflictele convenționale, scăderea ajutorului internațional pentru sănătate, consumul ridicat de alcool, hipertensiunea arterială, inegalitatea veniturilor, nivelul redus de educație, pandemiile naturale, obezitatea, sănătatea mintală precară, fumatul și îmbătrânirea nesănătoasă.

Prin „catastrofal”, autorii nu se referă neapărat la un eveniment singular care distruge planeta. Un risc a intrat în această categorie dacă, în scenariile analizate, ar putea fi asociat cu cel puțin un miliard de DALY până în 2100. DALY – disability-adjusted life year – este indicatorul folosit în sănătatea publică pentru a exprima anii de viață sănătoasă pierduți prin boală, dizabilitate sau moarte prematură.

AI și războiul nuclear ies în evidență, dar riscul nu este considerat iminent

Conflictul nuclear rămâne unul dintre puținele scenarii în care consecințele directe ar putea fi urmate de efecte globale precum foametea, distrugerea sistemelor de sănătate și destabilizarea economică. Comisia estimează că măsurile de prevenire a unui astfel de conflict ar putea evita, în scenariile modelate, circa 133 de milioane de decese și 9,35 miliarde de ani de viață sănătoasă pierduți până în 2100.

Riscul asociat AI este descris mai precis drept utilizarea malițioasă a inteligenței artificiale, nu simpla existență a tehnologiei. Un scenariu discutat este folosirea sistemelor avansate pentru dezvoltarea unor arme biologice sau pentru alte acțiuni cu efecte globale. Comisia estimează că diminuarea acestui risc ar putea evita până la 10,4 miliarde de DALY în scenariile sale.

Playtech a scris anterior despre riscurile folosirii inteligenței artificiale în deciziile militare, precum și despre experimente în care modelele AI au ales surprinzător de ușor arme nucleare în simulări de război. Nici aceste rezultate nu înseamnă că AI controlează în prezent arsenale nucleare, ci că utilizarea ei în sisteme de suport decizional trebuie tratată cu precauție.

Schimbările climatice și pandemiile sunt riscuri mult mai apropiate

În timp ce scenariile nucleare și cele legate de AI au un impact potențial extrem, alte amenințări de pe listă produc deja efecte măsurabile. Schimbările climatice sunt încadrate de Comisie drept un risc catastrofal actual, nu unul ipotetic pentru viitor.

Modelarea cercetătorilor sugerează că limitarea încălzirii globale la aproximativ 1,8 grade Celsius, în locul unui scenariu de aproximativ 4,4 grade, ar putea preveni pierderea a aproximativ 1,89 miliarde de ani de viață sănătoasă, numai din efectele care pot fi cuantificate în prezent, precum căldura extremă și poluarea aerului.

În realitate, impactul ar putea fi mai mare deoarece modelul nu cuantifică toate consecințele indirecte, inclusiv migrația, seceta sau unele efecte asupra sănătății mintale. Mai mult, amenințările se pot alimenta reciproc. Playtech a relatat, de exemplu, că schimbările climatice pot amplifica inclusiv rezistența la antibiotice.

Pandemiile naturale apar și ele pe lista celor 17 amenințări. Un raport separat al Global Preparedness Monitoring Board publicat în 2026 avertiza că riscul pandemic crește mai repede decât investițiile în pregătire, iar lumea ar putea fi chiar mai puțin capabilă să gestioneze următoarea criză majoră decât era înainte de COVID-19.

Amenințările nu trebuie privite separat

Unul dintre mesajele centrale ale raportului este că cele 17 riscuri sunt interconectate. Schimbările climatice pot favoriza răspândirea unor boli sau pot agrava insecuritatea alimentară, conflictele pot distruge infrastructura medicală, iar inegalitatea și educația precară pot face populațiile mai vulnerabile la aproape toate celelalte amenințări.

Același lucru este valabil pentru rezistența antimicrobiană. Bacteriile și fungii rezistenți la tratamente pot face mult mai periculoase infecțiile obișnuite, iar cercetătorii caută deja metode noi de dezvoltare a medicamentelor. Playtech a prezentat inclusiv modul în care inteligența artificială este folosită pentru descoperirea unor antibiotice noi.

Raportul arată astfel și paradoxul tehnologiei: AI apare atât ca posibil factor de risc, atunci când este folosită malițios, cât și ca instrument care poate contribui la rezolvarea unor amenințări majore pentru sănătate.

Ce propun cercetătorii pentru următorii 75 de ani

Comisia propune trei direcții principale de acțiune. Prima este construirea unor sisteme de sănătate capabile să răspundă rapid amenințărilor majore, inclusiv în țările și comunitățile cu resurse reduse. A doua este accelerarea investițiilor în inovație, de la vaccinuri și antibiotice până la tratamente împotriva obezității și tehnologii climatice.

A treia direcție este monitorizarea permanentă a riscurilor. Lista celor 17 amenințări nu este prezentată ca un clasament definitiv. Date noi, tehnologii noi și schimbări geopolitice pot modifica atât probabilitatea, cât și gravitatea diferitelor scenarii până în 2100.

Mesajul raportului este, în cele din urmă, mai puțin apocaliptic decât poate sugera lista. Autorii insistă că viitorul nu este predeterminat și că tocmai diferența uriașă dintre scenariile optimiste și cele pesimiste arată cât de mult poate conta intervenția umană.

Cele două amenințări cu „potențial de extincție” sunt cele mai extreme exemple, însă pentru sănătatea oamenilor din următoarele decenii probleme precum clima, poluarea, rezistența antimicrobiană, bolile cronice și pandemiile ar putea fi mult mai imediate.