De ce ploaia miroase atât de bine după o perioadă de secetă. Explicația unui fenomen pe care îl simțim cu toții

După zile sau chiar săptămâni de caniculă și secetă, primele picături de ploaie aduc cu ele un miros pe care aproape toată lumea îl recunoaște instantaneu. Mulți îl descriu ca fiind proaspăt, răcoritor sau liniștitor, însă puțini știu că, în realitate, apa de ploaie nu este cea care produce acest parfum atât de caracteristic. În spatele acestui fenomen se află un amestec complex de substanțe naturale, bacterii și reacții care au loc chiar în momentul în care picăturile ating solul.

Apa nu are, de fapt, acest miros

Deși spunem adesea că „ploaia miroase frumos”, apa în sine este aproape lipsită de miros. Aroma pe care o percepem apare în momentul în care picăturile lovesc pământul uscat, asfaltul sau vegetația și eliberează în aer particule microscopice care au fost acumulate în timpul perioadei fără precipitații.

Cu cât seceta este mai lungă, cu atât aceste substanțe se acumulează în cantități mai mari, iar mirosul devine mai intens odată cu prima ploaie.

Petrichor,  parfumul natural al pământului

Oamenii de știință au dat acestui fenomen un nume: petrichor. Termenul a fost introdus în anii 1960 de doi cercetători australieni și descrie mirosul specific care apare atunci când ploaia cade pe un sol uscat.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Petrichorul este produs în principal de uleiurile eliberate de anumite plante în perioadele secetoase și de o substanță numită geosmină, produsă de bacterii din sol, în special din genul Streptomyces. Aceste microorganisme trăiesc în mod natural în pământ și contribuie la descompunerea materiei organice. Atunci când solul este uscat, geosmina rămâne prinsă între particulele de pământ, iar prima ploaie o eliberează în atmosferă.

De ce simțim mirosul atât de repede

În primele secunde ale ploii, picăturile lovesc suprafața solului și creează milioane de bule microscopice de aer. Acestea explodează aproape instantaneu și proiectează în atmosferă particule extrem de fine care conțin geosmină și alte substanțe aromatice. Vântul le răspândește rapid, iar nasul nostru le detectează chiar înainte ca ploaia să devină puternică.

De fapt, oamenii sunt extrem de sensibili la geosmină și o pot detecta în concentrații foarte mici, motiv pentru care mirosul de ploaie este perceput aproape imediat.

Intensitatea acestui parfum natural depinde de mai mulți factori. După o perioadă lungă fără precipitații, uleiurile vegetale și geosmina se acumulează la suprafața solului. Prima ploaie le ridică brusc în aer, ceea ce explică de ce mirosul este mult mai puternic decât în cazul ploilor care vin una după alta.

În schimb, dacă plouă zilnic, aceste substanțe sunt spălate constant, iar aroma caracteristică este mult mai slabă.

Nu este singurul miros asociat cu furtunile

Uneori, înainte de o furtună puternică, oamenii simt și un miros asemănător cu cel de clor sau de aer foarte curat. Acesta poate fi provocat de ozon, un gaz care se formează în atmosferă în timpul descărcărilor electrice și care poate fi transportat de vânt înainte ca furtuna să ajungă în zona respectivă.

Astfel, mirosul pe care îl asociem cu ploaia poate fi, de fapt, o combinație între petrichor și urme de ozon, în funcție de condițiile meteorologice.

Un fenomen pe care oamenii îl apreciază de mii de ani

Mirosul de după prima ploaie este atât de plăcut deoarece este asociat instinctiv cu sfârșitul secetei, răcorirea aerului și reînceperea ciclului natural al vegetației. Pentru strămoșii noștri, apariția acestui miros însemna că apa, esențială pentru culturi și pentru supraviețuire, revenea după o perioadă dificilă.

Astăzi, chiar dacă trăim în orașe și depindem mai puțin de vreme decât generațiile din trecut, senzația rămâne aceeași. Prima ploaie după caniculă nu aduce doar temperaturi mai suportabile, ci și unul dintre cele mai apreciate parfumuri naturale, rezultat din întâlnirea dintre apă, pământ și microorganisme invizibile care transformă un fenomen obișnuit într-o experiență pe care aproape toți oamenii o recunosc și o apreciază.

Elevii primesc două luni de bursă odată. Câți bani intră pe card pe 20 noiembrie și cine poate primi o sumă mai mică