Curent mai scump din toamnă, presiune pe gaze și căldură la iarnă. Ce se pregătește pentru facturile românilor

Criza energetică prin care trece România ar putea începe să se vadă direct în facturile populației din această toamnă, iar problemele s-ar putea accentua odată cu venirea iernii. Primele oferte de energie scoase la vânzare pe piață indică prețuri ridicate, în timp ce perspectiva unei crize europene a gazelor pune presiune suplimentară atât asupra electricității produse în centralele pe gaze, cât și asupra costului energiei termice. Estimările diferă însă considerabil: unele calcule indică un posibil preț final de 1,6-1,7 lei/kWh, în timp ce expertul Dumitru Chisăliță estimează o scumpire mai redusă, de 3-5% într-un scenariu favorabil și de peste 15% într-unul nefavorabil.

Cât ar putea ajunge să coste energia electrică

Primele indicii vin de pe OPCOM, unde ELCEN a scos energie la vânzare cu aproximativ 870-890 de lei/MWh, iar Complexul Energetic Oltenia cu aproximativ 725 de lei/MWh.

Prețul energiei cumpărate de furnizor reprezintă însă doar o parte din factura achitată de consumator. Peste acesta se adaugă costurile furnizorului pentru profilare și dezechilibre, tarifele de transport și distribuție, certificatele verzi, contribuția pentru cogenerare și TVA.

Într-un calcul pesimist, o energie cumpărată în bandă cu aproximativ 800 de lei/MWh ar putea conduce la un preț final de aproximativ 1,6-1,7 lei/kWh. Raportat la un preț de aproximativ 1,2 lei/kWh folosit ca reper în cazul Hidroelectrica, diferența ar ajunge la peste 40%.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, consideră însă că o asemenea creștere generalizată este puțin probabilă, deoarece energia produsă de Complexul Energetic Oltenia are o pondere limitată.

„Într-o situație optimistă o să avem o scumpire de 3-5% a energiei electrice, cea pesimistă este de peste 15%”, spune acesta.

Iarna aduce un risc suplimentar: gazele

Problema mai mare ar putea apărea în sezonul rece. Chisăliță consideră că o criză a gazelor la iarnă este „aproape garantată”, în contextul tensiunilor de pe piața internațională, al problemelor care afectează exporturile de gaze naturale lichefiate din Qatar și al nivelului redus al rezervelor europene.

Potrivit datelor Wood Mackenzie citate în informațiile analizate, depozitele europene sunt doar puțin peste pragul de 50%, un nivel redus pentru această perioadă. Astfel, o scumpire a gazelor nu afectează numai gospodăriile care au centrale individuale. Gazele sunt utilizate și pentru producerea energiei electrice și a agentului termic, astfel încât presiunea s-ar putea transmite către facturile la curent și căldură.

Vezi și:

Schimbare importantă pentru facturile la energie și gaze. Ce costuri vor putea fi plătite de consumatori

5 lucruri ieftine pe care să le faci în casă înainte de frig. Cât poți economisi la încălzire în această iarnă

Seceta poate complica situația energetică

România mai are o vulnerabilitate înaintea iernii: nivelul apei. Dacă seceta continuă, lacurile de acumulare ar putea intra în sezonul rece cu rezerve reduse, ceea ce limitează capacitatea hidrocentralelor de a produce energie ieftină tocmai în perioadele în care consumul crește.

În aceste condiții, sistemul ar deveni mai dependent de centralele pe gaze, cărbune, importuri și de producția regenerabilă, aceasta din urmă fiind dependentă de vreme.

România are nevoie de stocare, dar nu doar de baterii

Dumitru Chisăliță susține că România trebuie să dezvolte masiv capacitățile de stocare, dar avertizează că accentul pus aproape exclusiv pe baterii poate crea alte dezechilibre.

„Eu sunt cel care a avertizat că trebuie să avem cel puțin 30% stocare, dar modul în care se promovează acum bateriile este un mega-lobby care mai târziu, peste câțiva ani, ne va provoca alte probleme”, afirmă acesta.

Expertul consideră că sistemul trebuie să păstreze suficiente capacități care pot produce energie indiferent dacă bate vântul sau este soare și vede energia nucleară drept una dintre soluțiile importante pe termen lung.

Pentru consumatorul obișnuit, toate aceste dispute tehnice se reduc însă la o întrebare mult mai simplă: cât va costa factura? Scenariile actuale indică presiuni de creștere a prețurilor, dar amploarea lor va depinde de evoluția crizei energetice, de prețul gazelor în Europa, de situația hidrologică și de cantitatea de energie pe care România va reuși să o producă intern în lunile următoare.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor