Cum redefinim expertiza în securitate cibernetică într-o eră dominată de AI

Inteligența artificială schimbă definiția expertului în securitate cibernetică, nu prin înlocuirea expertizei, ci prin solicitarea unui set mai specific și mai riguros de competențe.

Între experții în securitate cibernetică, există o legendă cu privire la inteligența artificială pe care oamenii o tot repetă. Ea spune că inteligența artificială va automatiza detectarea amenințărilor, va reduce deficitul de specialiști și va face analizele complexe accesibile echipelor și companiilor mai mici. E o poveste menită să ne liniștească și nu este complet lipsită de adevăr. Dar ea ascunde o altă problemă, mai dificilă, pe care majoritatea organizațiilor nu și-o pun încă. Dacă inteligența artificială se ocupă de cea mai mare parte din munca grea, de ce mai avem nevoie de oamenii care să lucreze alături de ea?

Răspunsul este mai complex decât ne-am aștepta. Adoptarea inteligenței artificiale în operațiunile de securitate accelerează rapid. Conform datelor recente Kaspersky, aproape fiecare companie are sau intenționează să aibă propriul instrument intern de inteligență artificială (97%), 11% au deja un instrument funcțional, în timp ce restul de 86% intenționează să îl introducă în curând. Este o schimbare structurală, care ridică nivelul de dificultate a muncii pentru profesioniștii în carne și oase.

Deficitul de forță de muncă în domeniul securității cibernetice la nivel global ajunsese deja la aproximativ 4,8 milioane la sfârșitul anului 2024, o creștere de 19% față de anul precedent. Cererea depășește oferta exact în momentul în care natura muncii se schimbă cel mai rapid și mai profund.

Ce poate și ce nu poate face inteligența artificială în securitatea cibernetică

Pentru a înțelege ce abilități contează acum, este bine să înțelegem cât mai clar contribuția reală a inteligenței artificiale și limitările acesteia. Organizațiile care utilizează pe scară largă inteligența artificială în domeniul securității reduc costurile medii ale breșelor de securitate cu până la 1,9 milioane de dolari și le scurtează ciclurile de viață cu aproximativ 80 de zile. Nu e puțin lucru.

Însă IA are limitări stricte, iar acestea lasă loc contribuției umane. IA operează în cadrul structurilor pe care a fost antrenată. Se luptă cu vectori de atac cu adevărat noi, precum cei care nu au mai fost văzuți până acum, cei pe care un adversar creativ îi proiectează în mod deliberat pentru a evita detectarea.

Dar ea nu poate emite decizii care implică responsabilitate profesională sau ierarhică, cum ar fi decizia de a dezvălui o breșă de securitate, evaluarea riscurilor de afaceri în raport cu riscurile de securitate, sau comunicarea concluziilor unei analize către un consiliu de administrație care trebuie să acționeze în consecință. Nu își poate pune sub semnul întrebării propriile rezultate și nici nu poate câștiga încrederea stakeholderilor, atât de necesară pentru o administrare eficientă a securității cibernetice.

Vezi și:

Competențe reale în 2026: ce înseamnă să fii „AI-literate” fără să fii programator

De ce are România nevoie de cursuri de alfabetizare AI la fel cum are nevoie de matematică

În plus, mai există o dimensiune a problemei, care e și mai inconfortabilă. Inteligența artificială remodelează simultan atât atacul, cât și apărarea. Studiul Kaspersky Market Pulse B2B a constatat că 13% dintre companii s-au confruntat cu exploatarea vulnerabilităților generate de IA, iar 11% s-au confruntat cu atacuri deepfake. Deși aceste procentaje pot părea mici, sunt șanse ca ele să crească în timp.

Infractorii care plănuiesc atacuri cibernetice folosesc și ei aceleași instrumente pe care le folosesc experții în securitate cyber pentru a genera programe malware, a automatiza ingineria socială pe scară largă și a detecta vulnerabilități mai rapid decât pot reacționa ciclurile de patch-uri. Plafonul pentru atacurile bazate pe inteligență artificială este podeaua pentru apărarea bazată pe inteligență artificială. Profesioniștii trebuie să înțeleagă cum sunt construite atacurile bazate pe inteligență artificială pentru a le contracara.

IA nu reduce nevoia de oameni calificați, ci schimbă definiția „calificării”. De asemenea, modifică felul în care organizațiile își recrutează personalul pentru a face față noilor situații. Oamenii de resurse umane intervievați de Kaspersky au menționat, în proporție de 70%, valoarea instruirii practice. Experiența anterioară în domeniu a fost și ea, în proporție de 69%, desemnată foarte importantă, devansând certificările (68%) și diplomele universitare (64%).

Piața semnalează deja că abilitățile practice, aplicate, constituie un avantaj. În era inteligenței artificiale, acest avantaj va deveni tot mai important. Abilitățile mai greu de predat ar putea conta mai mult decât cele tehnice.

Există, de asemenea un deficit serios în formarea profesională a absolvenților de facultate, cu care organizațiile abia încep să se confrunte. Conform unui studiu recent , 58% dintre cei care au absolvit recent studiile superioare consideră că au nevoie de o înțelegere mai profundă a inteligenței artificiale pentru a reuși la locul de muncă, însă doar 28% dintre ei spun că inteligența artificială a fost integrată în mod semnificativ în pregătirea lor academică.

Specializări și diferite ecuații de competențe

Unul dintre motivele pentru care discuțiile despre competențe în domeniul securității cibernetice stagnează adesea este faptul că tratează domeniul ca pe o singură disciplină. Nu este așa. Setul de competențe necesar unui analist malware este fundamental diferit de ceea ce are nevoie un profesionist în operațiuni de securitate, și, de asemenea, diferit de cel pe care se bazează un analist de informații despre amenințări sau un specialist în securitatea rețelelor.

Kaspersky Cyber Pathways abordează direct acest aspect. În loc să creeze o singură scală de competențe pentru această profesie, această platformă ajută practicienii și echipele să înțeleagă cele șase specializări de bază: Operațiuni de Securitate, Informații despre Amenințări, Evaluarea Securității, Cercetarea Securității Informațiilor, Securitatea Rețelelor și Analiza Malware-ului. De asemenea, ajută la identificarea combinației de competențe tehnice, cunoștințe în materie de inteligență artificială și discernământ profund uman, pe care fiecare o necesită.

Diferitele posturi ocupate de experți necesită ecuații de competențe diferite, iar investițiile în dezvoltare trebuie să reflecte această specificitate. Platforma Cyber Pathways este construită exact în jurul acestei logici, ajutând oamenii să-și identifice specializarea cea mai potrivită și să înțeleagă cum arată, de fapt, parcursul de la capacitatea actuală la expertiza reală, în loc să se limiteze la o listă generică de certificări.

Ce înseamnă acest lucru pentru organizații și persoane fizice

Pentru organizații, tentația de a folosi IA ca să mai reducă numărul de angajați sau să înlocuiască expertiza de top ar fi o greșeală periculoasă. Valoarea IA în securitatea cibernetică constă în cultivarea expertizei umane și în consolidarea rezilienței, iar impactul său depinde de o guvernanță puternică și de supravegherea umană competentă, încă de la început.

Studiile Kaspersky arată clar că instruirea practică depășește alte tipuri de diplome și certificări ca valoare de recrutare. Iar utilizarea inteligenței artificiale trebuie explicată în contexte specifice fiecărui rol profesional, nu livrată pur și simplu ca un modul independent, care nu ține seama de activitatea efectivă a oamenilor.

Organizațiile se confruntă cu un peisaj în care apar noi domenii de competență mai rapid decât pot răspunde prin ciclurile de formare tradiționale, așa încât au nevoie de o infrastructură de dezvoltare și perfecționare profesională care să poată avansa în acest nou ritm.

Povestea lui Pogány Induló ajunge pe HBO Max: documentarul despre rapperul maghiar care a cucerit o generație