Cum înțeleg și explorează copiii din România lumea digitală

Când vorbim despre copii și internet, discuția ajunge aproape inevitabil la timpul petrecut de aceștia în fața ecranelor. Datele recente Kaspersky sugerează, însă, că ar trebui să privim mai atent nu doar la cât timp stau copiii online, ci mai ales la ceea ce fac acolo. Modul în care înțeleg și folosesc internetul începe să se schimbe: divertismentul rămâne important, dar comunicarea, curiozitatea și învățarea câștigă și ele teren.

Analiza Kaspersky, realizată pe baza datelor anonimizate, furnizate voluntar de utilizatorii Kaspersky Safe Kids în perioada mai 2025 – aprilie 2026, arată la nivel internațional că aplicațiile și serviciile bazate pe inteligență artificială au urcat de pe locul șase pe locul trei în căutările Google ale copiilor. În același timp, educația online a intrat în primele cinci categorii de căutări, alături de platforme precum Google Classroom, Duolingo sau GeoGebra și de subiecte precum Scratch, Python sau chiar misiunea Artemis II a NASA.

Datele specifice pentru România rezultate din acest studiu completează interesant imaginea noastră. YouTube este, de departe, aplicația cea mai utilizată de copii, cu o pondere de 26,2%, urmată la o distanță mare de WhatsApp, cu 18,7% și Instagram, cu 13,8%. Roblox ajunge la 11%, iar TikTok la 10,1%. ChatGPT apare, deja, în topul aplicațiilor folosite de copiii români, cu o pondere de aproape 1%, alături de platforme precum Character.AI și Duolingo.

Este relevant și faptul că profilul României nu este identic cu cel al altor piețe. În Grecia, de exemplu, YouTube are o pondere foarte apropiată, de 26%, însă Roblox ocupă locul al doilea, cu 14,2%, urmat de Instagram și TikTok. În România, poziția a doua ocupată de WhatsApp arată cât de importantă a devenit componenta de comunicare în viața digitală a copiilor și cât de important este WhatsApp pentru ecosistemul școlar – fie că este folosit de părinți și instructori, fie că e folosit de copii.

Același lucru se vede și atunci când analizăm categoriile de site-uri accesate. În România, categoria Internet, Comunicare și Media conduce cu 37,3%, urmată de Software, Audio și Video, cu 33,4%. Surprinzător poate, site-urile de știri reprezintă 7,6%, clasându-se chiar înaintea comerțului electronic și a jocurilor online.

Bogdan Albu, Territory Channel Manager for Romania, Bulgaria and Moldova

Realitatea românească online și eventuale soluții

Dacă facem o comparație a datelor României cu cele obținute la nivel global, diferențele sunt și mai evidente. Căutările pentru servicii de streaming video au coborât, în lume, într-un singur an de la 18% la 8,7%, în timp ce instrumentele AI au câștigat rapid încrederea copiilor și încep să funcționeze pentru ei ca veritabili asistenți digitali. Toate acestea cu plusurile și cu minusurile inerente.

Pentru părinți, ascensiunea AI-ului este în același timp o veste bună și o nouă responsabilitate. Un copil care folosește internetul pentru a învăța o limbă străină, pentru programare sau pentru a cere ajutorul unui instrument AI nu este, automat, mai protejat decât unul care urmărește videoclipuri sau se joacă. Riscurile se schimbă odată cu modalitățile de utilizare, iar infractorii cibernetici țin pasul cu toate aceste schimbări de comportament și încearcă să le exploateze orice vulnerabilitate.

De aceea, cred că trebuie să depășim ideea că siguranța digitală înseamnă exclusiv limitarea timpului petrecut online. Mai important este dialogul natural și continuu din familie: să știm ce platforme folosesc copiii, de ce le folosesc, cu cine comunică și ce informații oferă. Într-o lume în care identitățile virtuale nu corespund celor reale și în care inteligența artificială este oricând disponibilă să suplinească atenția unui părinte și învățămintele acestuia către copiii săi, Kaspersky recomandă adulților să discute deschis despre riscurile online, să stabilească reguli clare și să îi familiarizeze pe copii de timpuriu cu principiile de bază ale securității digitale.

Copiii vor continua, probabil, să adopte noile tehnologii mai repede decât adulții. Nu trebuie să le stăvilim curiozitatea sau să le limităm interacțiunile în lumea digitală care, de altfel, a devenit foarte importantă pentru toată lumea. Avem nevoie să îi ajutăm să-și canalizeze atenția și interesul către explorări mai sigure, susținute de gândire critică și bazate pe utilitate, nu doar pe divertisment.