Cine moștenește locuința dacă proprietarul moare fără testament. Situațiile care îi surprind pe mulți români

Moștenirea unei locuințe este una dintre cele mai întâlnite situații juridice cu care se confruntă familiile după decesul unui proprietar. Atunci când nu există un testament, împărțirea bunurilor nu se face după dorințele exprimate verbal de persoana decedată, ci potrivit regulilor prevăzute de Codul Civil. Din acest motiv, multe persoane descoperă abia în momentul dezbaterii succesiunii că moștenitorii sunt stabiliți de lege, iar ordinea în care aceștia vin la moștenire poate fi diferită de ceea ce se credea în familie.

Ce se întâmplă dacă proprietarul nu a lăsat testament

În lipsa unui testament, se aplică regulile moștenirii legale. Asta înseamnă că patrimoniul persoanei decedate, inclusiv locuința, este transmis moștenitorilor stabiliți de Codul Civil, în funcție de gradul de rudenie și de existența unui soț supraviețuitor.

Moștenirea legală este organizată pe clase de moștenitori. Rudele mai apropiate înlătură de la moștenire rudele din clasele următoare, cu excepțiile prevăzute de lege.

Copiii au prioritate la moștenire

În cele mai multe cazuri, primii care moștenesc sunt descendenții, adică fiii și fiicele persoanei decedate. Aceștia moștenesc în părți egale, dacă nu există dispoziții testamentare valabile care să producă efecte în limitele legii.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Dacă există și un soț supraviețuitor, acesta nu este exclus de la moștenire. Soțul moștenește alături de copii, cota care îi revine fiind stabilită de Codul Civil.

Ce se întâmplă dacă proprietarul nu are copii

Atunci când persoana decedată nu are descendenți, moștenirea poate reveni soțului supraviețuitor împreună cu părinții sau cu frații și surorile defunctului, în funcție de rudele aflate în viață.

Dacă nu există nici aceste rude, legea stabilește o ordine succesivă în care pot veni la moștenire alte categorii de rude, respectând clasele de moștenitori prevăzute de Codul Civil.

Vezi și:

Bani de la fostul soț și după divorț. Când poate fi acordată pensia de întreținere

Cum îți dai seama că ai prea multă umiditate în casă. Semnele care apar înaintea mucegaiului

Soțul supraviețuitor nu primește întotdeauna întreaga locuință

Una dintre cele mai frecvente surprize apare în cazul familiilor care presupun că soțul rămas în viață devine automat proprietarul întregii locuințe. În realitate, în lipsa unui testament, acesta împarte de multe ori moștenirea cu ceilalți moștenitori legali.

Din acest motiv, dreptul de proprietate asupra locuinței poate ajunge să fie deținut de mai multe persoane, fiecare având o cotă-parte din imobil până la realizarea unui eventual partaj.

Când poate ajunge statul să moștenească bunurile

Există și situații în care persoana decedată nu are moștenitori legali și nu a întocmit un testament. În asemenea cazuri, patrimoniul vacant succesoral poate reveni statului, în condițiile prevăzute de lege.

Acest scenariu este însă aplicabil doar atunci când nu există persoane care să aibă vocație succesorală potrivit Codului Civil.

De ce este importantă dezbaterea succesiunii

Moștenirea nu înseamnă doar existența unor drepturi asupra bunurilor. Ea presupune și parcurgerea procedurilor legale necesare pentru stabilirea moștenitorilor și a cotelor care le revin.

În cazul unei locuințe, dezbaterea succesiunii este esențială pentru clarificarea dreptului de proprietate și pentru posibilitatea efectuării ulterioare a unor operațiuni precum vânzarea, donația sau înscrierea modificărilor în cartea funciară.

Persoanele care se confruntă cu o astfel de situație trebuie să țină cont că, în lipsa unui testament, împărțirea moștenirii se realizează potrivit regulilor prevăzute de lege. De aceea, cunoașterea ordinii moștenitorilor și a drepturilor fiecărei categorii poate evita neînțelegerile și conflictele care apar frecvent după deschiderea succesiunii.

Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port