Cât gaz are România pentru iarna care vine. Prețurile s-au dublat în Europa, ce se poate întâmpla cu facturile românilor

Europa se apropie de sezonul rece cu gaze mult mai scumpe și cu depozite mai puțin pline decât și-ar dori, iar România nu este ferită de aceste riscuri. Prețul gazelor pe principala piață europeană a crescut cu aproximativ 120% de la începutul anului, în timp ce depozitele României sunt umplute în proporție de 66,63%, peste media europeană raportată la începutul lunii august, dar încă departe de nivelul de 90% urmărit la nivelul Uniunii Europene.

România are depozitele pline în proporție de 66,63%

Depozitele de gaze pot fi privite simplu ca o „cămară energetică”: în lunile în care consumul este mai mic, gazele sunt introduse în subteran pentru a putea fi folosite iarna, când centralele termice și sistemele de încălzire cresc puternic cererea. Potrivit celor mai recente date Gas Infrastructure Europe, gradul de umplere în România este de 66,63%. Situația este mai bună decât în unele state europene, dar mai slabă decât în țările care și-au făcut deja rezerve consistente.

Polonia are depozitele pline în proporție de aproximativ 89%, Portugalia de 88%, iar Italia a ajuns la 80%. La celălalt capăt se află Slovacia, cu aproximativ 47%, Letonia cu 44%, iar Suedia și Țările de Jos cu circa 42%.

România se află, așadar, undeva la mijloc: nu pornește spre sezonul rece cu depozitele aproape goale, dar are încă o cantitate importantă de gaze de înmagazinat.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

De ce s-au scumpit gazele cu 120%

Problema este că exact în perioada în care Europa ar trebui să cumpere gaze pentru depozite, cererea a crescut. Contractele futures Dutch TTF, principalul reper pentru prețul gazelor europene, au ajuns la aproximativ 63,7 euro/MWh la 18 august, după o creștere de circa 120% de la începutul anului.

Este mult sub recordul de aproximativ 350 euro/MWh din criza energetică din 2022, însă tendința provoacă îngrijorare.

Canicula a crescut consumul de electricitate pentru răcire, iar seceta și temperaturile extreme au afectat producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze au fost nevoite să producă mai multă electricitate, consumând tocmai combustibilul care ar fi trebuit depozitat pentru iarnă.

Vezi și:

Cât ne va costa căldura la iarnă? Gazele se scumpesc, iar rezervele sunt sub nivelul de anul trecut

Prețul gazelor a explodat înainte de iarnă. A ajuns la un nivel depășit doar în anul izbucnirii războiului din Ucraina

În același timp, piața se confruntă cu probleme de aprovizionare, inclusiv perturbări legate de Strâmtoarea Ormuz și prelungirea unor opriri la zăcămintele norvegiene.

„Mai multe riscuri nefavorabile pe partea ofertei s-au materializat, iar nivelurile stocurilor de gaze sunt scăzute din punct de vedere istoric înaintea sezonului de încălzire”, avertizează economistul Daniel Kral de la Oxford Economics.

Ce se întâmplă dacă vine o iarnă geroasă

Vremea este acum una dintre marile necunoscute. Europa consumă în prezent cu aproximativ 15%-20% mai puține gaze decât în 2021, datorită economiilor făcute de industrie, dezvoltării regenerabilelor și utilizării pompelor de căldură.

Totuși, când temperaturile scad puternic, consumul de gaze crește rapid. O perioadă lungă de ger înseamnă mai mult gaz folosit pentru încălzire și, implicit, golirea accelerată a depozitelor.

Dacă rezervele sunt mari, un episod de frig poate fi depășit mai ușor. Dacă depozitele sunt insuficient umplute, statele și furnizorii trebuie să cumpere mai mult gaz exact într-o perioadă în care și alte țări caută aceeași resursă, ceea ce poate împinge prețurile și mai sus.

Cât de importantă este ținta de 90%

Regulile europene urmăresc în continuare atingerea unui grad de umplere de 90%, deși statele beneficiază acum de o flexibilitate mai mare, iar ținta poate fi atinsă într-o perioadă cuprinsă între 1 octombrie și 1 decembrie.

În condiții dificile de piață există și posibilități suplimentare de flexibilizare, inclusiv în jurul unui nivel de 80%.

Pentru România, diferența dintre actualul 66,63% și aceste niveluri arată de ce următoarele luni sunt importante: țara trebuie să continue înmagazinarea în timp ce gazele de pe piața europeană sunt deja mult mai scumpe.

Când ar putea simți românii scumpirea în facturi

Creșterea prețurilor angro nu ajunge neapărat imediat în factura consumatorului. Furnizorii cumpără și contractează gaze în avans, astfel că există o întârziere între mișcările de pe bursă și prețurile suportate în final de populație.

Oxford Economics estimează că efectul maxim al modificării prețurilor angro asupra prețurilor de consum apare, în medie, după aproximativ șase luni.

Dacă gazele rămân scumpe, însă, presiunea se transmite treptat către consumatori și economie. Costurile mai mari cu energia pot scumpi producția industrială, transportul și numeroase bunuri și servicii, alimentând inflația.

Pentru România, cei 66,63% din depozite reprezintă momentan un tampon important, dar nu o garanție că iarna va fi lipsită de probleme. Diferența o vor face ritmul în care rezervele continuă să fie completate, evoluția prețurilor internaționale și, mai ales, cât de frig va fi în lunile în care consumul de gaze atinge nivelul maxim.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port