Cât curent ar putea produce turbinele eoliene din Marea Neagră. Resursa uriașă care ar putea schimba facturile și independența energetică a României

Marea Neagră ar putea deveni în următorul deceniu una dintre cele mai importante surse de energie electrică ale României. După aproape două decenii în care proiectele eoliene offshore au rămas în mare parte la nivelul planurilor, autoritățile fac pași concreți pentru concesionarea zonelor în care investitorii vor putea instala turbine, iar cifrele arată dimensiunea uriașă a resursei pe care România o are la dispoziție.

Potențialul teoretic al vântului din sectorul românesc al Mării Negre este estimat la aproximativ 76 GW, adică 76.000 MW. Nu înseamnă că România va instala o asemenea capacitate, însă cifra arată cât de mare este resursa disponibilă.

Pentru comparație, cele două reactoare nucleare aflate în funcțiune la Cernavodă au împreună o putere instalată de aproximativ 1.400 MW. Astfel, cei 76.000 MW reprezintă o capacitate instalată de peste 50 de ori mai mare. Comparația trebuie însă privită cu atenție: un reactor nuclear poate produce aproape continuu, în timp ce o turbină eoliană generează electricitate numai atunci când există suficient vânt.

Primele turbine ar urma să însumeze aproximativ 3.000 MW

Planul realist pentru următorii ani este mult mai redus decât potențialul teoretic. Banca Mondială a analizat pentru România două scenarii pentru 2035: unul de aproximativ 3 GW și unul ambițios, de 7 GW. Obiectivul de 3 GW până în 2035 este inclus și în Strategia energetică a României 2025–2035.

Vezi și:

Când vine iarna adevărată în România. Prognoze: sunt așteptate ninsorile serioase, cât ar putea ține zăpada

Ministerul Energiei a publicat deja lista perimetrelor offshore care ar putea fi concesionate. Dezvoltarea este împărțită în trei faze, care însumează aproximativ 11 GW, iar prima etapă include trei perimetre cu o capacitate totală estimată la 3,1 GW.

În aceste zone ar urma să fie folosite în principal turbine cu fundație fixă, montate pe fundul mării. În zonele mai adânci pot fi dezvoltate ulterior turbine plutitoare.

Ce înseamnă 3.000 sau 7.000 MW pentru România

Pentru consumatorul obișnuit, miile de MW pot părea cifre abstracte. Comparate însă cu sistemul energetic actual, dimensiunea proiectului devine mai ușor de înțeles.

Vezi și:

Cea mai înaltă turbină eoliană din lume a ajuns la 365 de metri. De ce ar putea produce de două ori mai multă energie

China a pornit un parc eolian uriaș în largul mării. 33 de turbine gigant de 18 MW funcționează împreună

Doar prima țintă, de aproximativ 3.000 MW, ar reprezenta o capacitate instalată de peste două ori mai mare decât cea a celor două reactoare de la Cernavodă. Scenariul de 7.000 MW ar însemna de cinci ori puterea instalată actuală a centralei nucleare.

Din nou, producția efectivă nu poate fi comparată direct, deoarece turbinele depind de vânt. Avantajul instalațiilor offshore este însă că în larg vântul tinde să fie mai puternic și mai constant decât pe uscat, ceea ce permite o producție importantă de electricitate.

În scenariul ambițios analizat împreună cu Banca Mondială, energia eoliană offshore ar putea ajunge să acopere mai mult de o treime din necesarul de energie al țării.

Ce ar putea însemna turbinele pentru facturile românilor

Pentru populație, unul dintre cele mai importante efecte ar fi apariția unei cantități foarte mari de energie produsă în România, fără consum de gaze, cărbune sau combustibil nuclear.

Mai multă producție internă poate reduce necesarul de importuri în perioadele în care România nu produce suficient și poate diminua expunerea la creșterile bruște ale prețurilor de pe piețele regionale.

Asta nu înseamnă însă că facturile românilor vor scădea automat imediat ce turbinele sunt puse în funcțiune. Prețul final include energia propriu-zisă, tarife de transport și distribuție, taxe și alte componente. În plus, dezvoltarea parcurilor eoliene, a rețelelor care aduc electricitatea la țărm și a infrastructurii necesare presupune investiții uriașe.

Pe termen lung însă, mii de MW suplimentari de producție internă ar putea contribui la o piață cu mai multă ofertă și la reducerea dependenței României de energia cumpărată din exterior.

Investiții de 19 miliarde de euro

Dimensiunea financiară este pe măsura proiectului. Pentru scenariul ambițios de 7 GW până în 2035 sunt estimate investiții de aproximativ 19 miliarde de euro.

Un studiu al Băncii Mondiale prezentat anterior de autorități indica și posibilitatea creării a zeci de mii de locuri de muncă, estimările ajungând până la aproximativ 77.000.

„Există o oportunitate uriașă pentru România în sectorul de offshore wind”, declara încă din 2020 Niculae Havrileț, fost președinte al ANRE, invocând potențialul turbinelor cu fundație fixă și al celor plutitoare.

România pregătește concesionarea Mării Negre

Ministerul Energiei a pus acum în dezbatere normele care stabilesc concret cum vor fi concesionate perimetrele eoliene offshore, cum vor fi evaluate ofertele și ce taxe și redevențe vor plăti investitorii.

„Proiectul instituie un cadru unitar, transparent, competitiv și predictibil pentru atribuirea concesiunilor”, explică Ministerul Energiei.

Adoptarea normelor este necesară pentru aplicarea Legii nr. 121/2024 și pentru organizarea primei proceduri competitive de concesionare.

Prin urmare, turbinele nu vor apărea peste noapte în largul litoralului românesc. Va fi nevoie de concesiuni, investiții, studii, infrastructură de transport și conectarea noilor capacități la Sistemul Energetic Național. Dacă proiectele ajung însă la dimensiunea planificată pentru 2035, Marea Neagră ar putea trece de la o resursă energetică aproape nefolosită la unul dintre principalii producători de electricitate ai României.

Cum se spune corect „zacuscă” la plural. Forma care îi pune în dificultate pe mulți români