”Regele” de pe Calea Victoriei: povestea Palatului CEC, clădirea-simbol a Capitalei care ne ”veghează” încă de la Unirea Principatelor Române

Situat pe Calea Victoriei, unul dintre cele mai importante bulevarde ale Capitalei, Palatul CEC este fără îndoială una dintre clădirile-simbol ale Bucureștiului, fiind o marcă arhitecturală a trecutului și prezentului capitalei. Așezat într-un loc încărcat de istorie și semnificație, Palatul CEC a fost martorul multor momente importante din istoria modernă a României, supraviețuind schimbărilor politice, economice și sociale. De la înființarea sa imediat după Unirea Principatelor, această clădire nu a fost doar un loc de depozitare a economiilor naționale, ci și o emblema a stabilității financiare și a progresului în România. Astăzi, Palatul CEC este o operă arhitecturală admirată nu doar pentru frumusețea sa, dar și pentru rolul său continuu de a veghea asupra orașului și locuitorilor săi.

Cum a luat naștere Palatul de Depuneri și Consemnațiuni al Capitalei

La scurt timp după Unirea Principatelor din 1859, autoritățile române au înțeles importanța creării unor instituții financiare solide care să sprijine stabilitatea economică a noii țări.

Astfel, la 24 noiembrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna decretul prin care se înființa Casa de Depuneri și Consemnațiuni (CDC), care avea să devină ulterior CEC (Casa de Economii și Consemnațiuni).

Aceasta a fost prima instituție de credit public din România și a fost destinată să gestioneze finanțele autorităților și ale cetățenilor.

Horoscopul zilei de marți, 24 iunie 2025. Zodia care renaște, începe un proces amplu de transformare, norocul va fi de partea ei

Cum să scapi de țânțarii din cameră, fără produse toxice. Metode naturale pe care le poți încerca

La început, CEC funcționa într-un spațiu mai modest, alocat în cadrul Ministerului de Finanțe, însă autoritățile au realizat rapid că o instituție de o asemenea amploare avea nevoie de un sediu propriu, care să reflecte prestigiul și importanța sa.

După mai multe mutări, în 1875, autoritățile au decis ca CEC să își construiască propriul sediu pe locul unde se aflau mănăstirea și hanul „Sfântul Ioan cel Mare”, care fusese demolat în acel an.

Vezi și: Palatul de pe ”Maidanul lui Duca”, un secol de istorie vizavi de Cișmigiu: de la Ministerul Lucrărilor Publice, la Sfatul Popular și Primăria Municipiului București

Palatul CEC, construit la ordinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Așa cum se întâmplă adesea cu marile clădiri ale Capitalei, Palatul CEC nu a fost doar un proiect arhitectural, ci și un simbol al puterii economice și politice ale României de la sfârșitul secolului XIX.

Planurile arhitecturale ale palatului au fost realizate de arhitectul francez Paul Gottereau, iar execuția lucrărilor a fost supravegheată de Ion Socolescu, unul dintre cei mai importanți arhitecți ai școlii moderne de arhitectură din România.

De fapt, planurile inițiale ale acestui palat au fost destinate, inițial, pentru Parlamentul României, dar, în cele din urmă, s-a decis ca Palatul CEC să fie construit pe Calea Victoriei.

Construcția a început în vara anului 1897, iar ceremonia de punere a pietrei de temelie a avut loc în prezența familiei regale, a regelui Carol I și reginei Elisabeta, dar și a guvernului și conducătorilor CEC.

Lucrările au fost finalizate în anul 1900, iar Palatul CEC a fost inaugurat oficial, devenind unul dintre cele mai importante puncte de reper ale Capitalei.

Vezi și: Istoria primului bulevard al Bucureștiului, trasat de primarul Pache Protopopescu. ”Broadwayul dâmbovițean”, Academia, 6 Martie și Regina Elisabeta

Arhitectura palatului de pe Calea Victoriei

Palatul CEC este construit într-un stil ecletic, care combină elemente ale arhitecturii franceze de la sfârșitul secolului XIX, cu influențe renascentiste și baroce.

Fațada impunătoare a clădirii este dominată de un fronton semirotund sprijinit de coloane compozite, iar la colțurile acoperișului sunt plasate cupole renascentiste decorate cu frontoane și steme.

Cel mai impresionant element arhitectural al Palatului CEC este cupola centrală de sticlă și metal, care, până la finalizarea Casei Poporului, a fost cea mai mare cupolă din România.

Aceasta este însoțită de alte patru cupole simetrice, iar ansamblul arhitectural contribuie la un design spectaculos, care atrage privirile celor care trec pe Calea Victoriei.

Materialele utilizate pentru construcția palatului sunt de o calitate deosebită: fațada și intrarea principală sunt realizate din piatră masivă de Dobrogea, iar interiorul este decorat cu mozaicuri din același tip de piatră și cu marmură de Dobrogea.

Scările interioare sunt, de asemenea, construite din marmură, iar candelabrele sunt realizate în București. Palatul CEC este una dintre puținele clădiri din București care îmbină în mod armonios tradiția arhitecturală cu tehnologia avansată a vremii.

Ceasul de pe fațada Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie. Foto Facebook Palatul CEC

Funcționalitatea Palatului CEC

În perioada sa de glorie, Palatul CEC era nu doar un simbol al stabilității financiare, ci și un loc de întâlnire pentru oficialitățile țării.

Holul principal, unde se află ghișeele de deservire a clienților, avea o acustică deosebită, realizată de cele cinci cupole de sticlă care amplificau sunetele într-un mod natural, fără a le lăsa să se răspândească pe orizontală, astfel încât conversațiile să fie ascultate doar de cei implicați. Holul putea găzdui, la capacitate maximă, până la 400 de persoane.

În ceea ce privește designul interior, Sala de Consiliu a Palatului CEC este una dintre cele mai remarcabile încăperi. Tavanul acestei săli, cu o înălțime de opt metri, este decorat cu panouri din lemn de nuc și cireș, dar și cu decorațiuni din mătase verde, care reflectă eleganța și rafinamentul vremii.

Pe tavan se află și lucrarea alegorică „Fortuna distribuind bunurile României în urma Independenței”, realizată de Mihail Simonidi. Aceasta a câștigat medalia de argint la Expoziția Universală de la Paris din 1900 și este considerată o piesă de rezistență a artei românești.

Sediul CEC Bank din zilele noastre

Astăzi, Palatul CEC adăpostește sediul CEC Bank și un muzeu care documentează istoria instituției. Muzeul găzduiește o serie de obiecte istorice de mare valoare, inclusiv produse bancare din anii 1880, pușculițe, seifuri din perioada interbelică și documente financiare importante.

Acesta oferă vizitatorilor o privire asupra evoluției financiare a României și a rolului esențial jucat de CEC în dezvoltarea țării.

În ciuda faptului că Palatul CEC a supraviețuit schimbărilor istorice majore, clădirea a rămas un simbol al stabilității și continuității.

De-a lungul celor mai mult de 120 de ani de existență, palatul a rămas un loc de prestigiu, care impresionează prin arhitectura sa grandioasă și prin legătura sa puternică cu istoria României moderne.

Palatul CEC este, fără îndoială, una dintre cele mai semnificative clădiri din București, fiind un simbol al stabilității financiare și al progresului României, încă de la înființarea sa, în perioada post-unire.

Acest monument arhitectural este un martor al evoluției capitalei și al economiei naționale, care a fost martorul mai multor schimbări politice, sociale și economice, dar care a reușit să își păstreze farmecul și relevanța în timp.

Astăzi, Palatul CEC continuă să fie o sursă de admirație și respect pentru bucureșteni și vizitatori deopotrivă, păstrându-și locul de onoare pe Calea Victoriei și în istoria României.

Vezi și: Lovit de cutremure, neatins de bombe, supraviețuitorul războaielor. Palatul Cercului Militar Național din București, 150 de ani de istorie