Marine Le Pen, condamnată la patru ani de închisoare. Lidera Reuniunii Naționale nu mai poate candida la alegerile prezidențiale

Marine Le Pen, lidera Reuniunii Naționale și una dintre cele mai proeminente figuri ale extremei drepte din Franța, se află într-o situație critică. Tribunalul din Paris a declarat-o vinovată de deturnare de fonduri publice, alături de alți opt eurodeputați din partidul său, în cadrul scandalului legat de asistenții parlamentari europeni. Verdictul o elimină din cursa prezidențială din 2027, punând capăt ambițiilor sale politice.

Un verdict crucial pentru viitorul politic al lui Marine Le Pen

Update luni, 31 martie, ora 15:00. Marine Le Pen a fost condamnată luni la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare sub supraveghere electronică, într-un dosar legat de deturnarea de fonduri pentru asistenții parlamentari ai fostului Front Național (FN, actualul RN). Pe lângă pedeapsa privativă de libertate, Le Pen a primit o amendă de 100.000 de euro și i s-a interzis să candideze la alegeri timp de cinci ani, măsură aplicabilă imediat, ceea ce îi blochează o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale din 2027, potrivit Le Monde.

Interdicția de a ocupa funcții publice, decisă în regim de executare provizorie, înseamnă că sancțiunea intră în vigoare imediat, chiar și în cazul în care Marine Le Pen face apel. Cu toate acestea, ea își păstrează mandatul de deputată în Pas-de-Calais.

Potrivit Le Monde, verdictul instanței are un impact major asupra viitorului său politic, eliminând-o din competiția electorală pentru următorii cinci ani. În consecință, Le Pen nu va putea participa la nicio cursă electorală până cel puțin în 2029, inclusiv la alegerile prezidențiale din 2027.

Știrea inițială:

În 2024, procurorii ceruseră o pedeapsa și mai severă: cinci ani de închisoare, dintre care trei cu suspendare, o amendă de 300.000 de euro și tot cinci ani de ineligibilitate cu aplicare imediată.

Judecătorii au constatat că prejudiciul total provocat Parlamentului European se ridică la 2,9 milioane de euro, bani folosiți pentru angajarea unor persoane care, în realitate, lucrau pentru partid și nu pentru instituția europeană. Din această sumă, 474.000 de euro au fost atribuiți direct lui Marine Le Pen, pentru salariile a patru asistenți parlamentari.

Instanța a considerat-o pe Marine Le Pen „încă din 2009, o figură centrală în acest sistem, implicată cu autoritate și determinare”. Pe acest temei, a fost condamnată pentru deturnare de fonduri publice și complicitate la această infracțiune. De asemenea, alți 12 asistenți au fost găsiți vinovați pentru manipulare de bunuri furate.

Procurorii au cerut o pedeapsă drastică: cinci ani de închisoare, dintre care trei cu suspendare și doi cu executare, o amendă de 300.000 de euro și interdicția imediată de a ocupa funcții publice. Dacă această măsură va fi aprobată, Le Pen nu va putea participa la alegerile prezidențiale din 2027, ceea ce ar reprezenta o lovitură puternică pentru partidul său.

Reuniunea Națională în fața unei schimbări de leadership?

Această situație stârnește dezbateri aprinse în Franța, inclusiv între adversarii săi politici. Unii consideră că excluderea ei din alegeri printr-o decizie judiciară ar reprezenta o problemă democratică, având în vedere popularitatea Reuniunii Naționale, care a atras aproximativ 11 milioane de voturi și deține 120 de locuri în Parlament.

Decizia instanței este așteptată cu mare interes în interiorul partidului Reuniunea Națională, condus de Jordan Bardella, considerat principalul succesor al lui Marine Le Pen. Bardella, în vârstă de 29 de ani, este o figură proeminentă și un posibil candidat la președinție în cazul în care Le Pen va fi oficial exclusă din cursă.

Într-un interviu recent acordat cotidianului Le Figaro, Marine Le Pen a declarat că, dacă ar pierde alegerile din 2027, aceasta ar fi ultima sa tentativă de a accede la președinția Franței. Acum, înainte chiar de a intra în campania electorală, viitorul său politic este serios pus sub semnul întrebării.

Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, a încercat și a eșuat de trei ori să devină președinte. Acum, deși popularitatea sa este în creștere, ar putea fi împiedicată să participe la alegerile prezidențiale. Avocații săi susțin că legea din 2016, care permite interzicerea automată a candidaturii în astfel de cazuri, nu era în vigoare la momentul presupusei fraude și că persoanele implicate erau consilieri politici, nu angajați ai Parlamentului European. Le Pen a fost membră a acestuia din 2004 până în 2017.