Marea Britanie pregătește cea mai importantă schimbare a regulilor de azil din ultimii ani. Cel mai lung traseu către obținerea statutului de rezident din Europa
Guvernul de la Londra pregătește o schimbare profundă a modului în care sunt gestionate cererile de azil, într-un context politic tensionat, marcat de proteste, presiune publică și creșterea sprijinului pentru partidele de dreapta. Autoritățile susțin că sistemul este depășit și ineficient, iar soluțiile propuse ar reprezenta cea mai amplă reformă a ultimelor generații, vizând atât statutul refugiaților, cât și modul în care sunt acordate sprijinul financiar și locuințele.
Statutul de refugiat devine temporar, iar perioada pentru rezidență permanentă se extinde la 20 de ani
Una dintre cele mai importante schimbări anunțate de guvern constă în eliminarea „căii automate” prin care un refugiat putea obține rezidență permanentă după cinci ani. Noile reguli prevăd că statutul fiecărei persoane va fi reevaluat la intervale de doi ani și jumătate, pe o durată totală de 20 de ani.
Shabana Mahmood, ministrul de interne, a explicat că această schimbare va răsturna „presupunerea veche de generații” potrivit căreia adăpostirea refugiaților ar duce rapid la rezidență permanentă „și la toate drepturile care vin odată cu aceasta”. Ea a subliniat: „Dacă țara dumneavoastră devine sigură între timp… veți fi returnați în țara dumneavoastră”.
Chiar și cei care ajung legal în Marea Britanie vor vedea perioada pentru stabilire permanentă dublată, ajungând la 10 ani.
Eliminarea sprijinului pentru persoanele care pot munci, dar nu o fac
Un alt element central al reformei privește modificarea modului în care sunt acordate locuințele și alocațiile săptămânale. Conform planului, cei care au drept de muncă și se pot întreține singuri nu vor mai primi sprijin dacă aleg să nu lucreze. Sprijinul financiar va fi retras și în cazul celor care încalcă legea.
Mahmood a explicat motivele acestei schimbări:
„Nu este corect ca cetățenii britanici și rezidenții pe termen lung din această țară să respecte un set de reguli, iar un alt grup de oameni – care au, de asemenea, dreptul la muncă – să scape nepedepsiți pentru că nu le respectă”.
Noua direcție politică se inspiră din modelul danez, Marea Britanie urmând să aplice o variantă și mai strictă, cu cea mai lungă perioadă de așteptare pentru stabilire permanentă din Europa.
Context politic complicat și presiune din partea Reform UK
Anunțul reformei vine după luni de proteste în fața hotelurilor în care sunt găzduiți solicitanți de azil și după o demonstrație anti-imigrație de amploare la Londra. Criticile dure venite din partea formațiunii de extremă dreapta Reform UK și creșterea popularității acesteia au amplificat presiunea asupra guvernului.
Mahmood a declarat pentru BBC:
„Avem un sistem scăpat de sub control. Este nedrept și pune o presiune uriașă asupra comunităților. Este important să restabilim ordinea și controlul în acest sistem”.
Ea respinge ideea că adoptarea acestor măsuri ar însemna apropierea de discursul extremiștilor:
„Aceasta este o misiune morală pentru mine, pentru că pot vedea cum migrația ilegală ne sfâșie țara. Dividează comunitățile”.
Reacții politice și critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Deși măsurile sunt controversate, principalele partide politice nu au reacționat agresiv împotriva reformei. Chris Philp, fost ministru de interne conservator, a afirmat că formațiunea sa va susține inițiativa dacă este „sensibilă”, deși consideră că nu este suficient de „radicală”. Liderul liberal-democraților, Ed Davey, a susținut la rândul său că este necesară „abordarea haosului”.
În schimb, organizațiile pentru drepturile omului critică puternic noile măsuri. Consiliul pentru Refugiați din Marea Britanie a transmis:
„Persoanele care au fost persecutate, torturate sau care și-au văzut membrii familiei uciși în războaie brutale nu «căută azil»… refugiații nu compară sistemele de azil înainte de a fugi să-și salveze viața”.
Grupul subliniază că mulți aleg Marea Britanie deoarece au familie, vorbesc limba sau au legături stabilite cu comunități din țară.
Modelul danez și cifrele care au influențat reforma
Ministerul de interne susține că exemplul Danemarcei a demonstrat eficiența unei abordări stricte. Politicile daneze ar fi redus cererile de azil la cel mai mic nivel din ultimii 40 de ani și ar fi dus la respingerea a 95% dintre cazurile neeligibile.
O delegație britanică a vizitat Copenhaga pentru a analiza modelul, în contextul în care, potrivit lui Mahmood, „în ultimii patru ani, 400.000 de persoane au solicitat azil aici”, iar „peste 100.000 sunt adăpostite și sprijinite pe cheltuiala contribuabililor”.