Legătura dintre procesul de îmbătrânire la om și ADN: Cum se schimbă totul în timp, vestea bună din spatele descoperirii

Îmbătrânirea nu se vede doar în riduri și în scăderea vitalității, ci și în mecanismele invizibile care controlează expresia genelor.

Un nou studiu amplu publicat în revista Nature arată cum procesul de metilare a ADN-ului, adăugarea sau îndepărtarea unor grupări chimice denumite metil, devine tot mai imprecis odată cu vârsta.

Rezultatul este dereglarea activității genelor, ceea ce contribuie la slăbirea organelor și la vulnerabilitatea crescută la boli.

Acum, cercetătorii au realizat cea mai detaliată analiză de până acum a schimbărilor epigenetice asociate vârstei, folosind date din 17 tipuri de țesuturi umane.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Rezultatul: un „atlas epigenetic” care ar putea accelera descoperirea unor noi ținte pentru terapiile de încetinire a îmbătrânirii.

Unele organe îmbătrânesc mai repede decât altele

Echipa condusă de Nir Eynon, de la Universitatea Monash din Australia, a analizat peste 15.000 de mostre de țesut uman, acoperind intervalul de vârstă 18–100 de ani.

Cercetătorii au cartografiat modificările de metilare în aproape 900.000 de regiuni ale genomului, comparând modul în care acestea evoluează de-a lungul vieții.

Rezultatele arată că procesul nu este uniform. Retina și stomacul acumulează schimbări epigenetice mult mai rapid decât pielea sau colul uterin.

În general, majoritatea țesuturilor prezintă o creștere a metilării ADN-ului odată cu vârsta, însă există excepții: mușchiul scheletic și plămânul tind să piardă metilare în timp. Această diversitate sugerează că fiecare organ are un „ritm” propriu de îmbătrânire.

„Fiecare țesut trece printr-un tip diferit de transformare epigenetică”, explică Macsue Jacques, coautoare a studiului.

Totodată, analiza a identificat și markeri comuni tuturor organelor, cum ar fi genele HDAC4 și HOX, implicate în senescență și declinul legat de vârstă, sau MEST, asociată cu obezitatea și diabetul, factori care accelerează îmbătrânirea.

Spre tratamente care vizează procesul de îmbătrânire, nu doar bolile

Descoperirile oferă o perspectivă tentantă: posibilitatea de a trata îmbătrânirea în ansamblu, nu doar bolile individuale precum cele cardiovasculare sau hepatice.

„Acest atlas poate fi un instrument esențial pentru a descifra mecanismele moleculare de bază ale îmbătrânirii și pentru a găsi noi ținte terapeutice”, spune Jacques.

Specialiști precum Joao Pedro Magalhaes, biolog molecular la Universitatea din Birmingham, consideră resursa extrem de valoroasă, chiar dacă reprezintă doar o mică parte din cele aproximativ 30 de milioane de regiuni epigenetice din genomul uman.

Deși studiul este încă în stadiul de preprint și nu a trecut prin peer-review, el deschide o nouă etapă în cercetarea longevității.

Mai mult, legătura dintre stilul de viață și metilarea ADN-ului devine tot mai clară: exercițiile fizice, somnul și dieta par să influențeze pozitiv aceste mecanisme, menținând un profil epigenetic „mai tânăr”.

În viitor, atlasul epigenetic ar putea ghida dezvoltarea unor terapii inovatoare capabile să încetinească îmbătrânirea, nu doar să trateze efectele sale.